Legea urșilor, retrimisă în Parlament de Nicușor Dan

Legea urșilor a fost retrimisă vineri, 7 august 2026, Parlamentului, printr-o cerere de reexaminare semnată de președintele Nicușor Dan. Actul normativ stabilește metodele de intervenție pentru prevenirea și combaterea atacurilor de urs brun asupra oamenilor și a bunurilor acestora.

Miza este dublă: pe de o parte, siguranța comunităților din zonele unde urșii intră în intravilan; pe de altă parte, modul în care se stabilesc și se controlează cotele anuale de recoltare. Președintele susține că forma adoptată nu asigură echilibrul între cele două obiective.

1. Ce a decis președintele pe 7 august

Cererea de reexaminare a fost transmisă Parlamentului vineri, 7 august 2026. Președintele nu a promulgat actul și a cerut ca legea să fie reanalizată de comisiile de specialitate ale celor două Camere.

Potrivit motivării transmise de Administrația Prezidențială, actul normativ conține lacune care pot afecta aplicarea eficientă și controlul măsurilor. Cererea vizează trei paliere: criteriile de recoltare, nivelurile stabilite pentru 2026 și 2027 și mecanismele de monitorizare a intervențiilor.

Argumentul central formulat de șeful statului este că o cotă numerică nu trebuie transformată într-o țintă obligatorie de atins și nici într-un mecanism prin care exemplarele sunt selectate după valoarea de trofeu.

2. Cifrele din lege: 859 și 110

Legea prevede pentru anul 2026 un nivel de prevenție de 859 de urși și un nivel de intervenție de 110 exemplare. Dispozițiile urmează să se aplice în mod corespunzător și în 2027.

Cele două cifre sunt confirmate de mai multe publicații care au consultat cererea de reexaminare, printre care Adevărul și Mediafax.

Distincția dintre cele două niveluri este esențială pentru înțelegerea disputei. Nivelul de prevenție acoperă acțiunile de gestionare a populației, în timp ce nivelul de intervenție privește situațiile de pericol direct. Cererea președintelui vizează tocmai granița dintre ele.

3. Cele șase direcții de modificare cerute

Cererea formulează șase direcții principale de modificare. Ele pornesc de la criteriile de selecție a exemplarelor și ajung la înființarea unui registru electronic național pentru monitorizarea în timp real a recoltărilor.

• Prioritizarea urșilor agresivi care intră în sate și orașe, față de exemplarele care rămân în habitatul natural;
• Introducerea unui sistem național de monitorizare în timp real a recoltărilor;
• Reguli mai clare pentru protecția femelelor însoțite de pui;
• Revizuirea criteriilor de selecție a exemplarelor, astfel încât valoarea de trofeu să nu devină criteriu;
• Reanalizarea nivelurilor stabilite pentru 2026 și 2027;
• Consolidarea mecanismelor de control asupra intervențiilor efectuate.

Registrul electronic național este elementul cu cel mai mare potențial de schimbare practică. În absența lui, verificarea faptului că o recoltare a fost efectuată în condițiile legii se face ulterior, pe documente.

4. Cadrul legal: cum funcționează reexaminarea

Cererea a fost transmisă în temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituție. Textul permite președintelui să ceară Parlamentului, o singură dată, reexaminarea unei legi înainte de promulgare.

Mecanismul are o limită importantă: dacă Parlamentul adoptă legea în aceeași formă după reexaminare, promulgarea devine obligatorie, în termen de cel mult 10 zile. Cu alte cuvinte, președintele poate întârzia și poate presa politic, dar nu poate bloca definitiv actul.

Această constrângere explică de ce cererea de reexaminare este formulată pe direcții tehnice concrete, nu ca respingere de principiu a intervenției asupra populației de urs brun.

5. Traseul actului până acum, inclusiv la CCR

Actul normativ a trecut anterior prin filtrul Curții Constituționale. În iunie 2026, instanța constituțională a considerat legea valabilă, respingând obiecțiile formulate.

Prin urmare, calea controlului de constituționalitate a fost epuizată. Cererea de reexaminare este un instrument de oportunitate, nu de constituționalitate — o distincție pe care motivarea președintelui o respectă, întrucât vizează eficiența aplicării, nu conformitatea cu legea fundamentală.

În registrul editorial al criticarad.ro, aceasta este a doua cerere de reexaminare anunțată de actualul președinte în vara lui 2026, după cea privind legea decarbonizării. Cele două dosare sunt distincte ca obiect și ca procedură.

6. Ce urmează și cine ce spune

Proiectul se întoarce în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților și Senatului. Deputații și senatorii vor decide dacă mențin cifrele actuale sau integrează soluțiile de digitalizare și de protecție propuse de Administrația Prezidențială. Nu există, la data publicării, un termen public anunțat pentru reluarea dezbaterii.

Inițiatorii legii și grupurile parlamentare care au susținut forma adoptată nu au comunicat public o poziție consolidată până la data publicării acestui articol. Ministerul Mediului nu a publicat un punct de vedere distinct asupra cererii de reexaminare. [INFORMAȚIE LIPSĂ — poziția oficială a Ministerului Mediului, nepublicată la data redactării]

De ce contează: legea urșilor stabilește cadrul în care se pot împușca, anual, sute de exemplare dintr-o specie strict protejată la nivel european și, simultan, regulile după care primăriile și gestionarii de fond cinegetic pot reacționa când un urs intră în localitate. Ambele componente afectează direct comunitățile din zona montană, inclusiv din județele Hunedoara, Caraș-Severin și Alba.

Opinie: fără registrul electronic cerut de președinte, orice cotă rămâne o cifră pe hârtie, imposibil de auditat în timp real. Diferența dintre o politică de siguranță publică și o cotă de vânătoare se vede exact în calitatea trasabilității.