Taxare la kilometru pentru vehiculele de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 3,5 tone | TollRo intră în vigoare la 1 octombrie

Taxare la kilometru pentru camioane: din 1 octombrie 2026. Vehiculele de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 3,5 tone nu mai plătesc rovinietă în România, ci TollRo — o taxă proporțională cu distanța efectiv parcursă pe autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale. Anunțul aparține Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Pentru Regiunea Vest miza este disproporționat de mare. Arad, Bihor, Timiș și Hunedoara concentrează principalele porți rutiere de intrare în Uniunea Europeană dinspre est și cel mai intens trafic de tranzit din țară. Fiecare ban pe kilometru se multiplică aici cu sute de mii de kilometri parcurși lunar.

1. Ce se schimbă de la 1 octombrie 2026

Sistemul TollRo se aplică vehiculelor înmatriculate, proiectate și construite pentru transportul de marfă, cu MTMA mai mare de 3,5 tone. Vehiculele de transport mixt sunt asimilate, din perspectiva TollRo, vehiculelor de marfă.

Tariful este colectat prin Sistemul de Tarifare Rutieră Electronică din România (STRR), implementat pe domeniul SETRE România. Calculul este simplu: tarif unitar înmulțit cu numărul de kilometri parcurși.

Pentru vehiculele de sub 3,5 tone, rovinieta rămâne în vigoare, cu diferențiere pe norma de poluare.

2. Două date, două legi: de ce circulă informații contradictorii

În presă au apărut simultan trei termene diferite — 1 iulie, 31 august și 1 octombrie 2026. Explicația este juridică, nu jurnalistică.

Potrivit publicației de specialitate ZIUA CARGO, care citează CNAIR și textele legale, art. 12 alin. (1) din Legea 170/2026, coroborat cu Legea 226/2023, stabilește data de 31 august 2026 pentru intrarea în vigoare a STRR și TollRo — adică termenul de implementare a infrastructurii și a sistemelor.

Separat, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 226/2023 prevede că aplicarea rovinietei și a TollRo de către CNAIR se realizează începând cu data de 1 octombrie 2026. Prin urmare, sistemul trebuie să fie funcțional la 31 august, dar taxarea la kilometru se încasează efectiv de la 1 octombrie.

Publicații precum Realitatea.net, Capital.ro sau Promotor.ro au titrat pe termenul de 31 august, iar un ghid de specialitate a indicat, în iunie, data de 1 iulie. Sursele diferă; textul legii, așa cum este citat de ZIUA CARGO, indică 1 octombrie pentru aplicarea tarifelor.

3. Taxare la kilometru: cât costă, pe categorii și norme Euro

Tariful depinde de două variabile: masa totală maximă autorizată și norma de poluare Euro. Valorile de mai jos sunt cele prezentate de Alba24 și de publicațiile de specialitate din transporturi.

Norma de poluare modulează tariful pe trei niveluri: Euro VI și vehiculele electrice plătesc tariful de bază; Euro V și Euro IV plătesc tariful de bază majorat cu 15%; Euro III, Euro II, Euro I, Euro 0 și non-Euro plătesc tariful majorat cu 30%. Tarifele stabilite în lei urmează să fie actualizate anual.

Grila completă, pe fiecare subcategorie de masă și normă Euro, nu a fost identificată într-un act normativ publicat pe site-ul CNAIR la data redactării. Valorile de mai sus sunt preluate din presă și din ghiduri de specialitate, nu dintr-un document oficial.

4. De ce lovește mai tare în Vest: Nădlac, Borș și A1

Regiunea Vest — Arad, Bihor, Timiș, Hunedoara, plus Caraș-Severin — este culoarul prin care marfa rutieră intră și iese din România spre Ungaria și restul Uniunii Europene.

Autostrada A1 traversează Timiș și Hunedoara și se închide la Nădlac, în județul Arad. Drumul expres Arad-Oradea, contractat pe toate cele trei loturi, va lega Nădlacul de Borș. Pe aceste artere, o taxare la kilometru de 0,48-0,62 lei pentru vehiculele grele înseamnă, pentru o cursă Nădlac-Deva de circa 250 de kilometri pe autostradă, între 120 și 155 de lei într-un singur sens, înainte de majorarea pentru norma Euro.

Efectul secundar este previzibil: pe rutele unde drumul național costă de două ori mai puțin decât autostrada, o parte din trafic se poate reorienta spre DN 7 și DN 69, adică prin localități. Este riscul clasic al oricărui sistem de taxare la kilometru diferențiat pe tip de drum.

5. Miza pentru un sector deja sub presiune

Transportul rutier de marfă românesc aduce circa 8 miliarde de euro pe an, dar traversează o perioadă dificilă, documentată de criticarad.ro în analiza Pierderile transportatorilor români.

Pentru firmele mici din vestul țării, care operează flote mixte, cu vehicule Euro V și Euro IV, majorarea de 15% peste tariful de bază se adaugă unei structuri de costuri deja tensionate de combustibil, salarii și asigurări.

Nicio organizație patronală din transporturi nu a comunicat public, până la data publicării, o estimare a impactului TollRo pe kilometru-vehicul la nivelul Regiunii Vest.

Trecerea de la rovinietă la taxare la kilometru este corectă în principiu — plătește cine folosește drumul, proporțional. Problema este de calendar: sistemul se aplică într-un an în care sectorul pierde bani, iar grila tarifară nu a fost comunicată public suficient de devreme pentru ca firmele să-și refacă bugetele.

6. Ce urmează: interoperabilitatea europeană din 15 ianuarie 2027

Potrivit art. 11 alin. (2) din Legea 226/2023, modificată prin Legea 103/2026, interoperabilitatea sistemului românesc de tarifare rutieră electronică cu sistemele similare din celelalte state membre, prin Serviciul European de Taxare Rutieră (SETRE), devine operațională de la 15 ianuarie 2027.

Până atunci, transportatorii care rulează transfrontalier prin Nădlac II sau Borș II vor gestiona două sisteme separate: TollRo pe teritoriul României și sistemele naționale ale statelor vecine.

Următorul termen de urmărit este 31 august 2026 — data la care infrastructura STRR trebuie să fie funcțională. Dacă termenul este ratat, aplicarea tarifelor de la 1 octombrie devine, tehnic, discutabilă.