Midnight, tânăr artist arădean: energie, eșec și evoluție. „Pentru nimic nu am luptat cum am făcut-o pentru muzică”

whatsapp image 2023 08 17 at 17.24.49 1
Distribuie:

Un tânăr artist din Arad încearcă să răzbată în lumea muzicală. Începând cu pași mici, cu speranță și potențial, lejer timid, cu emoții la acest interviu, Midnight, pe numele său real Narcis Robert, ne-a prezentat mai multe despre el, despre parcursul său, sau, pe scurt despre energie, eșec și evoluție, cum s-a și prezentat el în doar trei cuvinte.

Midnight își va inaugura primul său album în cadrul unui eveniment de la Baraka, vineri 18 august, la care sunteți invitați cu drag.

Însă, până la eveniment, hai să îl cunoaștem puțin mai bine pe Midnight!


– Cine este Midnight?

Sunt un producător muzical/DJ din Arad la început de drum. Am 20 de ani și ultimul an jumate l-am petrecut la mine în cameră, evitând ieșirile pe afară, perioadă în care m-am pierdut în muzică cu totul.


– Cum a început pasiunea pentru muzică?

De când eram la grădiniță, auzeam muzică de pe programele TV pe care le tot butonau ai mei. Atât de mult îmi plăcea să ascult și să cânt, încât părinții mei, mai în glumă, mai în serios, îmi puneau un spray în mână să simt că fredonez la microfon. La un moment dat, pe la vreo 6 ani, într-o vizită la niște prieteni de familie, am găsit o chitară prin casă și am început să „cânt” la ea. Respectiva prietenă s-a oferit să-mi dea chitara, simțindu-se oarecum nostalgică după vremurile ei „muzicale”, dar  mama a refuzat. Astfel, de fiecare dată când mergeam la ea, zdrăngăneam pe chitară. Apoi am găsit și pianul și cumva ce făceam eu acolo suna bine. Ulterior, în generală mi-a zis profa de muzică, că am ureche muzicală, pentru că adesea nu cântam când spunea ea, ci când simțeam că trebuie s-o fac și mi-a propus să merg să cânt în corul școlii. Nu am vrut să mă duc fiindcă erai catalogat ca și fraier, dar în cele din urmă m-am dus. Mi-am luat bully de la cei din clasă pentru asta, dar am învățat să ignor ceea ce ziceau. Adică atunci a început bullyingul calumea, cam în fiecare dimineața mă greetuiau cu „bună dimineața Madonna”. În perioada aia am și început editarea video și stând pe youtube am descoperit un video de la Getter căutând piese pentru editare. Cam așa am început să descopăr muzica electronică și am început din nou să ascult Skrillex. Primul meu „proiect” în ghilimele muzical a fost pe la vreo 15-16 ani, un mashup dintre două piese făcut cu Audacity, un soft penntru înregistrare de voce, prin care m-am surprins singur legat de ce pot face. Apoi am dat de Virtual DJ și am continuat cu programul ăsta, fiindcă aveam nevoie de aparatură mai performantă pentru a face cu adevărat muzică de bună calitate. Totul până când am primit o consolă acum vreo trei luni de la un alt DJ din Arad, Redd Daniel, pe care am ajuns să-l cunosc printr-un fost coleg de liceu. Și de acolo până acum… istorie. Practic… ca și o concluzie, pentru nimic nu am luptat cum am făcut-o pentru muzică.


– Cum ai ajuns să faci albumul pe care îl promovezi chiar mâine (n.r 18.08.2023)?

Albumul s-a născut practic prin faptul că am găsit FL Studio, un program mai performant de producție muzicală. Majoriatea pieselor sunt făcute după stările mele, iar asta se și simte în ritm, dar se înțelege și din titlu. De exemplu „Butterfly Efect” este conceptul de lucrul extraordinar de mic care poate avea un impact extraprdinar de mare. „Sugar” este o autoironie fiindcă sunt dependent de zahăr, altfel nu funcționez când sunt în fața programului de producție. „Phantom” simbolizează energia pe care o simt tot timpul în jurul meu, care mă ajută să depășesc trecutul și traumele. „Healed” este ieșirea mea din depresie, unde lucrurile prind viață. Fiecare piesă reprezintă o etapă din viața mea.


– Apropo de depresie…este adevărat că orice artist în fond, este o persoană „damaged”?

În mare parte din cazuri da, pentru că este modul prin care te vindeci de traume, de evenimentele nefericite, de prietenii bune care au devenit toxice sau orice te macină și trebuie descărcat într-un fel.


– Ce simți când faci muzică?

Sunt eu. E sentimentul de autenticitate și de faptul că îți lași amprenta pe ceea ce faci.


– Revenind la album, am înțeles că vei avea și un fel de inaugurare?

Da, mâine, 18 august, voi avea un eveniment de lansare la care toată lumea este invitată să se distreze și să simtă vibe-ul pe care îl transmit, să simtă că m-am vindecat și să se vindece și ei prin muzică. Chiar era un studiu care spunea că bașii din muzică în anumite contexte poate vindeca celulele canceroase. Muzica poate fi vindecare pentru trup și suflet.


– Ce sfaturi ai pentru cei care vor să se apuce de muzică?

Să nu le fie frică să încerce, să nu ia în considerare vocea care le șoptește că toată lumea îi judecă și pleacă de la preconcepția că nu e „un job real”. Fiecare critică este un șut în fund, dar și un pas înainte.


Așa că… după puțin mai multe detalii despre el, haideți maine să auziți atât piesele lui, cât și multe altele alese de el pentru un super party!


 

Categorie: Lifestyle
Etichete: artist, baraka, interviu, midnight, muzica
Distribuie:
Articolul anterior
Când lui Strâmbu-i dă cu virgulă
Articolul următor
Cu tramvaiul la Goldiș… după mai bine de doi ani: avantaje, probleme și neplăceri în primele zile de călătorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Din aceeași categorie