Curtea de Apel București: „Pentru a formula astfel de acuzaţii, standardul probatoriu – chiar dacă nu trebuie să fie suficient pentru a formula o acuzaţie completă – totuşi trebuie să fundamenteze suspiciunea din perspectiva unui observator obiectiv că inculpaţii ar fi comis faptele ce li se impută. Acest standard probator, însă, nu este atins în prezenta cauză în opinia judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii.”
După cinci zile în care opinia publică a fost lăsată în ceață de decizia judecătorului de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel București care a dispus punerea în libertate a celor trei suspecți reținuți pentru asasinatul cu bombă asupra lui Ioan Crișan pe motiv că nu există probe împotriva acestora, după ce de joi și până la apariția motivării efective a continuat intoxicarea spațiului public cu susținerile procurorului de caz pe care le-a sintetizat în acel refererat de propunere de arestare atât de dezbătut și de contestat, iată că avem ocazia de a lectura integral motivarea instanței.
Motivele pentru care Curtea de Apel Bucureșți a dat flit propunerii de arestare pe numele celor trei suspecți sunt aceleași identificate punctual inclusiv de noi în materialul „BOMBA FRIZERULUI a fost dezamorsată de magistrații de la București | REFERATUL procurorului, bazat exclusiv pe poveștile martorului sub acoperire, face de rușine SISTEMUL JUDICIAR”. Aceleași motive au fost invocate în aceste zile și de profesioniști ai dreptului (fie asumat, în spațiul public, fie în contexte individuale).
Din motivarea instanței cu privire la materialul probator invocat de către organele de anchetă reiese faptul că în acest dosar nu a putut fi prezentată nicio probă directă împotriva celor trei suspecți, tot materialul probator a fost construit în baza unor probe indirecte
„Analizând propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală cu privire la inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie, Horodincă Adrian Bogdan şi Bîlcea Laura Oana prin raportare la conţinutul dosarului de urmărire penală şi a înscrisurilor depuse, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine următoarele:
- Cu privire la celelalte condiţii impuse de lege (art. 223 alin. 2 C.proc.pen., art. 202 alin.1, 3 C.proc.pen.)
Noțiunea de ,,probă’’ este definită în art. 97 alin. (1) C.proc.pen. ca fiind ,,orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o’’. Totodată, se reţine că probele directe sunt cele referitoare la faptul principal, iar probele indirecte sunt cele prin care se constată fapte probatorii și din ansamblul cărora se trage concluzia existenței/inexistenței faptului principal. O singură probă indirectă nu e suficientă, dar dacă există două sau mai multe astfel de probe şi o înlănţuire logică a lor, acestea pot fundamenta o concluzie univocă referitoare la existenţa sau inexistenţa faptului principal.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine faptul că noţiunii de probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că un inculpat a săvârşit o infracţiune din dreptul intern îi corespunde sintagma de motive verosimile folosită de art. 5 pct. 1 lit. c din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Această sintagmă a primit în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului semnificaţia de existenţă a unor fapte sau informaţii de natură a convinge un observator obiectiv că persoana a comis o infracţiune (cauzele Varga c. României; Fox, Campbell şi Hartley c. Regatului Unit; Talat Tepe c. Turciei; K.-F. c. Germaniei).
De asemenea, trebuie subliniat faptul că probele sau indiciile temeinice în baza cărora sar putea lua măsura arestării preventive nu trebuie să aibă greutatea celor care ar justifica trimiterea în judecată şi cu atât mai puţin a celor care ar motiva o condamnare (cauza Murray c. Regatului Unit). Pe de altă parte, însă, acestea trebuie să fie suficiente pentru a crea o suspiciune întemeiată obiectiv.
În prezenta cauză, se constată că acuzaţiile formulate au la bază o situaţie de fapt complexă, prezentată în referatul Parchetului, care însă duce la conturarea mai multor chestiuni de natură juridică ce ar putea da naştere la dezbateri şi analize ample, însă prezentul cadrul procesual nu reprezintă contextul adecvat în acest sens.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi se va limita la a puncta câteva chestiuni cu relevanţă la momentul analizei propunerii de luare a măsurii arestării preventive raportat la elementele apreciate ca fiind esenţiale de către Parchet şi menţionate ca atare în referatul conţinând propunerea de luare a măsurii arestării preventive:
În fapt, în esenţă, se arată de Parchet că:
– la data de 27 mai 2021 inculpații Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan au procurat un mecanism care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, în care au încorporat ulterior încărcătura explozivă (procurată, deținută, transportată și folosită fără drept) și
– aceiaşi inculpaţi l-au plasat în a utoturismul numitului Crișan Ioan , iar
– la data de 29 mai 2021, ora 06:59, inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan, acționând cu premeditare și din interes material, l-au detonat de la distanță în timp ce victima se deplasa la volanul autoturismului în parcarea magazinului Profi din cartierul Vlaicu din municipiul Arad.
Se mai arată de Parchet că inculpații au fost instigați la comiterea faptei de către inculpata Bîlcea Laura-Oana din interes material, ca element al mobilului comiterii crimei.
Victima a decedat ca urmare a exploziei și incendiului subsecvent, iar autoturismul a fost complet distrus. Prin modul, locul și mijloacele de săvârșire, fapta a fost de natură să pună în pericol alte persoane și bunuri. Din raportul de analiză nr. 120/2021, întocmit de Institutul pentru Tehnologii Avansate rezultă că în fragmentele analizate, prelevate de la locul exploziei, s-a constatat prezența unor explozivi militari – RDX și HMX, iar urmele criminalistice identificate pe autoturism indică faptul că dispozitivul a fost plasat în interiorul autoturismului, în zona din spatele scaunului
șoferului, aproximativ la limita verticală a spătarului.
Din concluziile formulate în cauză de medicul legist din cadrul SML Arad, a rezultat că moartea victimei CRIȘAN IOAN s-a datorat insuficienței respiratorii acute, survenite în urma unor leziuni traumatice grave de arsură, produse prin inhalare de gaze de explozie și de ardere cu temperaturi foarte ridicate, situate pe suprafețe extinse la nivelul căilor respiratorii superioare și inferioare, care au determinat edem glotic. Acesta a fost urmat de obstrucție mecanică reflexă declanșată prin spasm laringian, la care s-a adăugat spasmul căilor respiratorii inferioare determinat prin efect termic de arsură și conținut aspirat de material amorf microgranular (particule de funingine) rezultat din gazele de explozie și ardere, care au fost antrenate în cursul mișcărilor respiratorii la nivelul căilor respiratorii superioare și inferioare.
Prin urmare, acuzaţiile formulate împotriva inculpaţilor sunt de o gravitate deosebită şi analiza probatoriului administrat în cauză trebuie realizată în conformitate cu dispoziţiile legale incidente, raportat la obiectul cauzei, respectiv propunere de luare a măsurii arestării preventive, pentru a se stabili dacă, din perspectiva unui observator obiectiv, este fundamentată presupunerea rezonabilă că inculpaţii ar fi comis infracţiunile de care sunt acuzaţi:
- Cu privire la procurarea unui mecanism care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, esenţială în cauză este declaraţia de dată recentă – 16.10.2024 – a suspectului Lind Florin Alexandru – Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii constată că la dosar nu există nicio probă în sensul că inculpatul Horodincă Adrian Bogdan a achiziţionat de la S.C.(..) S.R.L. Arad telefonul Alcatel 2003G.
- Parchetul invocă drept probă faptul că la aceeași dată, în perioada aproximativă a vânzării telefonului, autoturismul Volkswagen Golf 4, utilizat de Horodincă Adrian Bogdan, este identificat în trafic, în proximitatea punctului de lucru al comerciantului menționat – Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că din procesul-verbal aflat în vol. 19, filele 1-26 DUP, rezultă că un autoturism Volkswagen Golf 4 este identificat pe data de 27.05.2021 ora 15.26 -15.27 pe str. Griviţei, apoi pe str. Conduraşilor, cu sens de deplasare spre Piaţa Sîrbească, aceste străzi fiind într-adevăr în apropiere de strada Roman Ciorogariu, Arad. Autoturismul nu este identificat pe strada Roman Ciorogariu şi nici nu rezultă că după ora 15:38 (ora achiziţiei telefonului) autoturismul menţionat ar mai fi fost identificat în zonă, ci procesul verbal consemnează în continuare date legate de posibilul traseu (de deplasare către zona de testare a dispozitivului) începând cu ora 17:15 a unui autoturism Golf 2 şi apoi la ora18.39 a autoturismului Volkswagen Golf 4.
- Cu privire la motivul procurării dispzitivului şi al testării, suspectul Lind Florin Alexandru a arătat că inculpaţii au zis că au ceva de făcut la Bucureşti, ceva de construcţii, ceva de demolat. Eu le-am zis să nu-mi facă probleme.(vol. 2 DUP). Prin urmare, există suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au procurat şi au testat la data de
27.05.2021 împreună cu suspectul Lind Florin Alexandru un mecanism realizat artizanal, care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, la care a fost ataşat un telefon marca Alcatel. – Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că acest element de fapt nu este suficient pentru a contura suspiciunea rezonabilă că inculpaţii ar fi montat în maşina victimei dispozitivul menţionat ori un mecanism realizat artizanal, care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, şi pe care să-l fi detonat de la distanţă în dimineaţa zilei de 29.05.2021 (…) - Referitor la încărcătura explozivă – procurată, deținută, transportată și folosită fără drept de inculpaţi, cum susţine Parchetul – judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că suspectul Lind Florin Alexandru relatează în declaraţia sa doar despre o petardă procurată de inculpaţi la momentul testării dispozitivului (nu a văzut asupra acestora vreun alt tip de încărcătură explozivă), iar din dosar nu rezultă niciun element de fapt care să ateste că vreunul dintre inculpaţi, în vreun moment, a fost în posesia vreunui alt tip de încărcătură explozivă, respectiv ca cel descoperit la locul exploziei (mai ales că în fragmentele analizate, prelevate de la locul exploziei, s-a constatat prezența unor explozivi militari – RDX și HMX). Nu există la dosar niciun element factual care să ateste sau măcar să constituie un indiciu în sensul că inculpaţii ar fi putut avea acces la explozibili militari sau că ar fi intrat în contact cu persoane care să fi avut acces la un astfel de tip de încărcătură explozivă.
- cu privire la localizarea și coroborarea datelor de localizare a apelurilor telefonice ale numiților Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan – judecătorul de drepturi şi libertăţi dispune faptul că „Chiar dacă s-ar admite că cei doi inculpaţi s-ar fi aflat în intervalul 23:49-23:51 în apropiere de parcarea unde se afla autoturismul victimei, în care a fost plasat dispozitivul exploziv, acesta constituie un simplu indiciu, care trebuie coroborat cu elemente factuale concrete, mai ales în condiţiile în care zona parcării de reședință a victimei nu intra în raza de acțiune a unei camere de supraveghere video. Mai mult decât atât, Parchetul susţine că dispozitivul exploziv a fost detonat de la distanţă de inculpaţi după ce victima a plecat de acasă cu maşina. Astfel, se arată că la data de 29 mai 2021, victima a plecat de acasă la 06.43, la volanul autoturismului său, s-a deplasat la cafeneaua Raiff, situată în parcarea magazinului Profi din cartierul Vlaicu din Arad, iar la scurt timp după pornirea autoturismului, ora 06:59:43 , dispozitivul a fost declanșat de la distanță de către inculpați. Nu există însă niciun element la dosar care să ateste la ora menţionată prezenţa incupaţilor Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan în zonă, măcar în raza de acoperire a celulei GSM ce deserveşte şi zona parcării magazinului Profi din cartierul Vlaicu, Arad, deşi se afirmă că dispozitivul a fost detonat de inculpaţi.” și că „nu există nicio probă la dosar care să-i plaseze pe inculpaţi în jurul orei 06:59 (sau apropiat de acest moment) măcar în proximitatea zonei unde a avut loc explozia prin detonarea de la distanţă a dispozitivului” sau că „nu s-a stabilit unde se aflau inculpaţii la momentul exploziei şi nu sunt oferite explicaţii (posibile) nici cu privire la modalitatea în care vreunul dintre aceştia ar fi putut plasa dispozitivul în interiorul autoturismului, atâta timp cât niciunul dintre cei doi inculpaţi nu făcea parte din anturajul victimei, iar Parchetul nu a afirmat/susţinut că inculpata Bîlcea (pe care o acuză de paticipaţie în forma instigării) ar fi avut vreo cheie a autoturismului folosit de victimă, cu atât mai mult cu cât teza avansată de Parchet se bazează pe o relaţie conflictuală, iar nu apropiată, dintre inculpată şi victimă.
- Cu privire la faptul că inculpații Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan ar fi fost instigați la comiterea faptei de către inculpata Bîlcea Laura-Oana din interes material, ca element al mobilului comiterii crimei – judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii constată că nici această împrejurare nu este probată în cauză, din perspectiva standardului probator impus de prevederile art. 223 alin.1,2 C.proc.pen.
- Cu privire la relaţiile dintre cei trei inculpaţi, s-a probat doar faptul că inculpata Bîlcea Laura Oana se cunoştea cu inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie, împrejurare necontestată în cauză.
- Cu privire la relaţia dintre inculpata Bîlcea Laura Oana şi victimă ca element care să susţină existenţa unui interes material ca mobil al crimei – nu poate fi dovedită
- cu privire la eventualele plăți făcute de fiica victimei către cei doi – Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că nu s-a dovedit de către Parchet că inculpata Bîlcea Laura Oana ar fi efectuat vreo plată (direct sau indirect) către inculpaţi, că s-ar fi întâlnit cu aceştia după momentul crimei şi ar fi purtat discuţii legate de eventuale avantaje financiare, astfel că nu se poate considera ca fiind probat la nivel de suspiciune rezonabilă că standardul de viaţă al celor doi inculpaţi Bulbuc şi Horodincă s-ar fi îmbunătăţit semnificativ în anul 2021 ca urmare a unor plăţi efectuate către aceştia de către inculpata Bîlcea Laura Oana, direct sau indirect. (…)
Concluzia judecătorului este cea care a putut fi doar presupusă de opinia publică după lecturarea referatului procurorului sintetizată într-o dilemă națională: după mai bine de trei ani de anchetă, tot ce s-a putut obține ca și material probator sunt presupunerile și povestirile din acel referat al procurorului? Adică nimic concret, resurse judiciare și operative irosite degeaba
„Judecătorul constată că toate acestea reprezintă cel mult indicii, nu probe, iar după trei ani de anchetă probatoriul administrat nu confirmă suspiciunea rezonabilă în sensul comiterii de către inculpaţi a acestor fapte de o gravitate deosebită.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii observă că Parchetului i s-au încuviinţat solicitările de autorizare a unor metode de supraveghere tehnică încă din iunie 2021, iar judecătorii de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti şi ulterior din cadrul Curţii de Apel Bucureşti au încuviinţat şi au autorizat în decursul celor 3 ani de anchetă măsurile de supraveghere tehnică solicitate, obţinerea datelor de trafic şi de localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, obţinerea de date privind situaţia financiară a unor persoane, obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unor persoane, percheziţii domiciliare, etc. Cu toate acestea, ceea ce se expune în referatul Parchetului constituie, în opinia judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii, simple indicii, iar nu probe care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă că inculpaţii ar fi comis faptele de care sunt acuzaţi şi care – în esenţă – sunt de o gravitate incontestabilă.
Pentru a formula astfel de acuzaţii, standardul probatoriu – chiar dacă nu trebuie să fie suficient pentru a formula o acuzaţie completă – totuşi trebuie să fundamenteze suspiciunea din perspectiva unui observator obiectiv că inculpaţii ar fi comis faptele ce li se impută. Acest standard probator, însă, nu este atins în prezenta cauză în opinia judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii.” – se arată în motivare.
Motivarea Curții de Apel București – TEXT INTEGRAL:
Motivarea Curții de Apel Bu… by www.criticarad.ro
Articole asociate:
- BOMBA FRIZERULUI a fost dezamorsată de magistrații de la București | REFERATUL procurorului, bazat exclusiv pe poveștile martorului sub acoperire, face de rușine SISTEMUL JUDICIAR
- [ACTUALIZARE 4] Răsturnare de situație: Laura Crișan și presupușii complici au fost lăsați LIBERI din lipsă de probe!
1 comentariu. Leave new
Ceva s-a stricat acolo la justiție…Completul de judecată n-a mai fost pus de o mână securistă și treaba s-a judecat după carte. Încă nu știm ce s-a întâmplat aseară la Înalta Curte. Dar, tot rămâne să ne întrebăm, care e miza cu arestarea celor 3 pentru o lună? La ce îi ajută pe anchetatori ca ei să nu fie liberi? Au vreun pariu sau vreo misiune? De ce sunt ei chitiți să-i ascundă o vreme?