În Ucraina, o casă privată dintr-o localitate de lângă Kiev a devenit în 48 de ore dovada principală a unei afirmații care a strâns peste trei milioane de vizualizări: aceea că ar fi fost descoperită „camera de tortură a lui Zelenski”, cu peste 40 de mobilizați ținuți captivi, dintre care unul de 14 ani. Afirmația e falsă în elementele ei centrale. Ce s-a întâmplat în realitate la Petropavlivska Borșciahivka este însă suficient de grav fără ele.
Patru militari au fost scoși din acea clădire cu traume și duși la spital. Un bărbat fusese filmat înăuntru, cu urme de bătaie pe față, cerând ajutor. Un copil de 14 ani a ieșit de acolo cu fața umflată. Biroul de Stat pentru Investigații din Ucraina a deschis dosar penal pentru depășirea atribuțiilor de către o persoană cu funcție militară. Nimeni nu a explicat încă de unde vin leziunile.
Acest material, despre un caz din Ucraina intrat în circuitul internațional, reconstituie pas cu pas două lucruri simultan: ce se poate proba despre noaptea de 2 noiembrie 2026 și cum s-a transformat acel eveniment, în mai puțin de o zi și în patru limbi, într-o poveste care se prăbușește la prima verificare.
Cuprins
1. Ce s-a întâmplat în Ucraina, în noaptea de 2 noiembrie
2. Filmarea care a declanșat totul
3. Patru militari și oameni care neagă în fața camerei
4. Copilul de 14 ani
5. Clădirea: unitatea 3121 și regimentul „Forge”
6. Cum s-a născut „camera de tortură”
7. Punctul exact al transformării
8. Patru limbi în douăzeci de ore
9. Ucraina, inteligența artificială și cuvântul „confirmat”
10. Ce rămâne fără răspuns
11. Actualizare, 5 noiembrie: două arestări, niciuna în unitate
12. Surse
1. Ce s-a întâmplat în Ucraina, în noaptea de 2 noiembrie
Petropavlivska Borșciahivka este o localitate aflată la câțiva kilometri vest de Kiev. Pe strada Soniacina, la numărul 7, funcționa un punct de dislocare temporară al unei unități a Gărzii Naționale din Ucraina. Clădirea este o casă privată închiriată, nu un obiectiv militar amenajat.
În după-amiaza acelei zile, echipajul unei ambulanțe private a sunat la poliție, reclamând că este împiedicat să ajungă la un cetățean. Poliția regiunii Kiev a fost prima la fața locului. Până seara, în fața casei se strânseseră aproximativ o sută de oameni, care cereau eliberarea mobilizaților aflați înăuntru.
Ce a urmat este documentat de redacțiile din Ucraina prezente acolo: oameni care au aruncat cu pietre în geamuri, au aprins fumigene și petarde, au încercat să răstoarne un autobuz și au avariat vehicule ale poliției și ale Gărzii Naționale. Lângă casă a fost folosită o grenadă de asurzire — nicio sursă nu precizează de către cine. În jurul orei 22:30 a apărut un grup de persoane care a început să îmbrâncească, iar corespondenții hromadske au relatat sunete asemănătoare unor împușcături.
Comandantul Gărzii Naționale, general-maior Oleksandr Pivnenko, a venit la fața locului și a condus personal rude ale militarilor în interior, ca să vadă condițiile. Ulterior, 18 militari au fost scoși și arătați mulțimii.
2. Filmarea care a declanșat totul
Un detaliu esențial s-a pierdut aproape complet în relatările ulterioare, inclusiv în cele care au demontat afirmațiile virale: evenimentul din Ucraina nu a pornit dintr-un zvon de pe Telegram.
La ora 18:37, publicația din Ucraina hab.media a relatat apariția unei filmări cu unul dintre bărbații aflați în casă. Textul este explicit: „На відео чоловік скаржиться на сильний біль у животі, високу температуру, озноб і запаморочення. На його обличчі також помітні сліди побоїв.” — în filmare, bărbatul se plânge de dureri abdominale puternice, febră, frisoane și amețeli, iar pe față are urme vizibile de bătaie.
Aceeași relatare adaugă fraza care reordonează întreaga cronologie: „Стверджується, що саме після отримання цього відео родичі звернулися по допомогу до приватної медичної служби.” — abia după ce au primit această filmare, rudele au apelat la serviciul medical privat.
Cu alte cuvinte, apelul ambulanței care a adus poliția la fața locului nu a fost provocat de o postare anonimă, ci de o înregistrare venită din interiorul clădirii, cu un om rănit în ea. Tot ce a urmat — exagerările, cifrele umflate, lanțul internațional pornit din Ucraina — s-a construit peste un nucleu care exista.
3. Patru militari și oameni care neagă în fața camerei
Faptul cel mai solid din tot ce s-a petrecut în Ucraina în acea noapte este recunoscut în scris chiar de unitatea vizată. În comunicatul oficial al Corpului 1 al Gărzii Naționale „Azov” se arată: „Четверо з військовослужбовців, які були затримані після вчинення СЗЧ, мали травми, через що були відправлені в госпіталь для проведення обстеження.” — patru militari reținuți după absență neautorizată aveau traume și au fost trimiși la spital.
Același comunicat conține o formulare pe care puțini au citit-o până la capăt: „У випадку, якщо буде встановлено факт незаконних насильницьких дій на території військового містечка, винні понесуть справедливе покарання.” — dacă se va stabili că pe teritoriul unității au avut loc acte de violență ilegale, vinovații vor fi pedepsiți. Unitatea nu neagă posibilitatea. O condiționează.
Purtătorul de cuvânt al Gărzii Naționale din Ucraina, Ruslan Muzîciuk, a negat punctual afirmația că unul dintre militari ar avea coloana ruptă și a precizat că toți patru au mers singuri la ambulanță.
Există însă o secvență pe care niciun comunicat nu o acoperă. La ora 20:32, hab.media a publicat o relatare cu titlul „Нас не били, з нами все гаразд” — nu ne-a bătut nimeni, suntem bine. Textul precizează: „Водночас на оприлюдненому відео помітні сліди побиття. Один із військових пояснив, що травмував руку самостійно.” — în filmarea publicată sunt vizibile urme de bătaie, iar unul dintre militari a explicat că s-a rănit singur la mână. Petele de pe pat au fost explicate de medici ca scurgeri de la o stomă.
Oameni cu urme vizibile de lovituri, filmați într-o unitate militară, declarând că nu au fost loviți. Faptele se consemnează, interpretarea rămâne a cititorului.
4. Copilul de 14 ani
Fotografia plecată din Ucraina și ajunsă în toată lumea arată un adolescent înfășurat într-o pătură gri, cu ochiul și arcada vizibil umflate, privind dezorientat spre camera unui telefon. Este imaginea care a propulsat întreaga poveste.
Copilul este real și este băiat, născut în 2011. Confuzia frecventă — numeroase preluări l-au descris drept fată — are o explicație tehnică: în limba vorbită în Ucraina, substantivul дитина (copil) este de gen feminin, iar pronumele care îl însoțește se acordă gramatical cu el. Tradus automat, „дитина… її” devine „the child… her”. Sursele originale folosesc însă constant masculinul: хлопець, парниша, iar Kirilo Budanov, șeful Oficiului Prezidențial din Ucraina, i-a spus surorii la telefon „Ваш брат от переді мною сидить” — fratele dumneavoastră e în fața mea.
Ce făcea acolo este documentat de filmări publicate de terți. Potrivit materialelor difuzate de canale locale de Telegram și preluate de presa din Ucraina, băiatul a rupt gardul, a aruncat cu pietre în geamurile clădirii și a căzut apoi de pe gard, strigând injurii la adresa celor prezenți. Nu era deținut. Era în mulțimea care ataca clădirea.
Există și o a doua versiune, care nu poate fi exclusă. Budanov a declarat ulterior că minorul „нібито міг опинитися на території будинку після того, як його перекинули через паркан” — ar fi putut ajunge pe teritoriul casei după ce a fost aruncat peste gard.
Deputata Anna Skorohod, care a intrat în casă, a declarat că „тілесних ушкоджень у хлопця не було” — băiatul nu avea leziuni corporale. Afirmația nu se potrivește cu fotografia. Budanov însuși, descriindu-l surorii, a spus că, în afară de faptul că arată rău, copilul este bine. Nicio sursă oficială nu explică de unde vin urmele de pe fața lui.
Un element elimină însă definitiv încadrarea de „cel mai tânăr mobilizat”: în Ucraina, vârsta minimă pentru mobilizare este 25 de ani, iar serviciul pe bază de contract începe la 18. Un copil de 14 ani nu poate fi înrolat sub nicio formă.
5. Clădirea: unitatea 3121 și regimentul „Forge”
Niciunul dintre conturile din afara Ucrainei care au amplificat povestea nu a aflat ce era, de fapt, clădirea. Versiunile s-au schimbat din mers: „închisoare subterană a centrelor de recrutare”, apoi „unități ale Harției și Azov”.
Pivnenko a negat explicit implicarea unității „Harția”. Corpul 1 „Azov” a confirmat în comunicat că în clădire se află punctul de dislocare temporară al unității militare 3121, subordonată corpului. Potrivit datelor oficiale, unitatea militară 3121 este Regimentul 52 Internațional de Asalt al Gărzii Naționale, „Forge”, în care servesc cetățeni străini.
Informația nu absolvă și nu acuză pe nimeni. Arată doar cât de departe de realitate ajunseseră, în câteva ore, relatările care se prezentau drept revelații.
6. Cum s-a născut „camera de tortură”
Publicația de investigații din Ucraina Slidstvo.Info a reconstituit originea termenului. Pe 2 noiembrie, canale de Telegram au început să difuzeze informația că în casă ar fi ținuți și torturați aproximativ 40 de bărbați, unul dintre ei mort.
Boris Breus, șeful direcției de prevenție din cadrul Poliției Naționale a regiunii Kiev, a declarat că informația despre deținerea ilegală a fost difuzată de o femeie care s-a prezentat drept proprietara clinicii „Med-Prestij”. Slidstvo.Info a identificat-o drept Valentina Molodă. Proprietarul real al firmei a declarat că aceasta nu mai funcționează din 2023, iar ambulanța a fost vândută în 2024. Molodă a calificat relatările drept bârfe.
Veteranul Maksim Onufriienko, care a intrat în casă împreună cu Budanov, a declarat: „Ніяких місць катувань там не було. Я особисто не побачив.” — niciun loc de tortură, nu am văzut personal.
Poliția din Ucraina a infirmat atât cifra de 40, cât și existența vreunui deces. Cifrele oficiale au fost 14, apoi 18, apoi „până la 20″.
7. Punctul exact al transformării
Mecanismul prin care o informație incertă despre Ucraina devine acuzație fermă poate fi, de obicei, doar descris. În cazul de față, el poate fi arătat.
Canalul de Telegram care a lansat afirmația despre lopată a scris: „Повідомляють, що дитина перебуває у важкому стані та її могли бити лопатою.” — se raportează că minorul ar fi în stare gravă și că ar fi putut fi lovit cu o lopată. Două straturi de precauție: „se raportează” și „ar fi putut”.
Câteva ore mai târziu, bloggerul Anatoli Șarii a publicat, în engleză: „Glory to the heroic warriors of Azov, who beat a child with a shovel” — care au bătut un copil cu o lopată. Aceeași propoziție, cu precauțiile eliminate și cu autorii numiți.
Șarii este un caz care necesită etichetare, potrivit standardelor de atribuire a surselor. Serviciul de Securitate din Ucraina i-a deschis dosar pentru trădare în 2021, se află sub sancțiuni ucrainene și europene, iar în 2022 a fost reținut în Spania. Registrul postărilor sale din aceste zile include formulări precum „sciți arieni” și „felicitați-l pe Hitler de ziua lui”.
O a doua contradicție internă confirmă diagnosticul. În postarea de la aproximativ ora 18:50 pe 2 noiembrie — la circa o jumătate de oră după prima relatare de presă — Șarii descria coloane rupte, un om care nu mai poate vorbi și intestine ieșite din abdomen, atribuind totul unei „închisori subterane a centrelor de recrutare”. Patru ore mai târziu, aceleași leziuni erau atribuite unităților „Harția” și „Azov”. Când detaliile medicale rămân fixe și instituția acuzată se schimbă, detaliile nu provin de la fața locului.
Postarea respectivă se încheie cu o concluzie politică: „Hurry up and admit this dump into Europe!” — grăbiți-vă să primiți groapa asta de gunoi în Europa. Un text care pornește de la patru răniți dintr-o casă de lângă Kiev se termină pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.
8. Patru limbi în douăzeci de ore
Traseul afirmației despre Ucraina poate fi reconstituit cu ore, nume și cifre de audiență.
| Etapă | Cine | Formularea | Audiență |
|---|---|---|---|
| Filmare din interior | Rude ale unui militar | Om cu urme de bătaie, cere ajutor | — |
| Telegram, 2 nov. | Canale locale | „40 de oameni, unul mort” | — |
| Sursă identificată | Valentina Molodă | Deținere ilegală, coloană ruptă, necroză | — |
| ~18:50, 2 nov. | Anatoli Șarii | „Intestine ieșite, oameni uciși” | 11.000 aprecieri |
| ~22:00, 2 nov. | Anatoli Șarii | „Au bătut un copil cu o lopată” | 1,3 milioane vizualizări |
| 3 nov. | Glenn Diesen | „Camera de tortură a lui Zelenski” | 3,1 milioane vizualizări |
| 3 nov. | Tom Renz (SUA) | „Torturează copii de 14 ani” | 53.000 vizualizări |
| 3 nov. | Alice Weidel (AfD) | Cere guvernului german să reacționeze | — |
| 3 nov. | Conturi franceze, spaniole | „Salles de tortures en Ukraine” | — |
Glenn Diesen, unul dintre principalii propagatori ai versiunii despre Ucraina, este profesor la University of South-Eastern Norway. A predat la Higher School of Economics din Moscova între 2018 și 2020, este afiliat Clubului de discuții Valdai și redactor asociat la o publicație moscovită de politică externă. A recunoscut că a scris peste 50 de articole plătite pentru postul rus RT în 2021. Postarea sa a fost editată după publicare, la 5:44 dimineața, pe 3 noiembrie.
Alice Weidel, co-președinta AfD, nu a formulat ea afirmația: a cerut guvernului federal german să o ridice în discuție. Momentul nu este întâmplător — Volodimir Zelenski se afla la Berlin pe 3 noiembrie, pentru discuții cu cancelarul Friedrich Merz.
Între cei care au propagat afirmația se află și Diana Pancenko, fostă prezentatoare la postul NASH, aflată sub sancțiuni ale Uniunii Europene pentru propagandă pro-rusă. Un cont spaniol a trimis, ca sursă, către o publicație din Hersonul aflat sub ocupație rusă.
9. Ucraina, inteligența artificială și cuvântul „confirmat”
Ultima verigă a lanțului pornit din Ucraina este cea mai nouă și cea mai puțin discutată. Instrumentul de inteligență artificială integrat în platforma X, interogat despre acest caz, a produs următorul rezumat: „Reports confirm about 40 men, including a 14-year-old, were held in a National Guard facility; four were hospitalized with severe injuries matching Shariy’s description.”
Trei afirmații, verificate punct cu punct:
- „About 40″ — infirmat explicit de poliția regiunii Kiev. Cifrele oficiale au fost 14, 18 și „până la 20″. Nicio sursă nu a confirmat vreodată 40.
- „Including a 14-year-old were held” — minorul apare pe filmare rupând gardul și aruncând cu pietre. Nicio versiune, nici măcar cea alternativă a lui Budanov, nu susține că ar fi fost deținut.
- „Injuries matching Shariy’s description” — cei patru spitalizați sunt reali. Descrierea lui Șarii a fost însă negată punctual de Garda Națională, care a precizat că toți patru au mers singuri la ambulanță.
Un singur punct al rezumatului, cel privind ancheta în curs, este corect. Restul reprezintă afirmații virale returnate cu ștampila „confirmat”, pe baza unor surse care erau chiar postările în discuție.
Opinie, marcată ca atare: pasul acesta este mai periculos decât toate cele dinaintea lui. Un cititor care vede o postare dubioasă despre Ucraina poate ezita. Un cititor căruia instrumentul platformei îi spune că rapoartele confirmă nu mai are niciun motiv să verifice. Nimeni nu a mințit la acel pas — un rezumat automat pur și simplu nu poate distinge între o sursă și un ecou al ei.
10. Ce rămâne fără răspuns
Biroul de Stat pentru Investigații din Ucraina a deschis dosar penal în baza articolului 426-1 alineatul 5 din Codul penal — depășirea atribuțiilor de către o persoană cu funcție militară. Instituția verifică legalitatea șederii militarilor în clădire și relatările privind aplicarea de constrângere, precizând că o parte dintre afirmații nu are deocamdată confirmare corespunzătoare.
Ministrul de interne din Ucraina a dispus o anchetă de serviciu privind condițiile de cazare. Ombudsmanul pentru drepturile omului din Ucraina, Dmîtro Lubineț, a cerut instituțiilor să stabilească ce era, din punct de vedere juridic, acea clădire. Ombudsmanul militar, Olha Reșetîlova, a precizat că o parte dintre militarii de la fața locului erau apărători ai Mariupolului și ai combinatului Azovstal, foști prizonieri în Rusia, reîntorși în serviciu.
Întrebările rămase deschise sunt următoarele:
- De unde provin traumele celor patru militari spitalizați.
- Cine a lovit copilul de 14 ani și în ce moment, dat fiind că fotografia contrazice declarația oficială potrivit căreia nu avea leziuni.
- Cine erau bărbații vorbitori de rusă sosiți la fața locului, pe care martorii i-au numit „tituski” și față de care poliția a declarat că nu are pretenții.
- Cine a folosit grenada de asurzire și cine a produs sunetele asemănătoare unor împușcături.
- Care este temeiul legal al reținerii militarilor într-o casă închiriată.
Opinie, marcată ca atare: amplificarea acestei povești din Ucraina nu a servit celor patru oameni duși la spital. Dimpotrivă. Un dosar penal real, cu leziuni documentate și cu recunoașteri scrise ale unității implicate, a fost îngropat sub o versiune cu 40 de captivi, morți și eviscerări — versiune pe care instituțiile au putut-o dezminți într-o singură propoziție, scăpând astfel și de întrebările la care chiar trebuie să răspundă.
11. Actualizare, 5 noiembrie: două arestări, niciuna în unitate
La o zi după publicarea versiunilor contradictorii, ancheta a produs primele măsuri preventive. Toate au vizat civili.
Valentina Molodă a fost arestată preventiv pe 4 noiembrie de Judecătoria Solomianski din Kiev, pentru 60 de zile, fără drept de cauțiune. Acuzațiile: împiedicarea activității legale a Forțelor Armate și a altor formațiuni armate, diseminarea de informații privind amplasarea unităților militare și organizarea de dezordini în masă. Potrivit procurorului Marina Hrușevska, ea ar fi acționat în înțelegere cu ceilalți inculpați, ar fi chemat oameni la casă și ar fi oferit un serviciu de „evacuare de urgență” cu ambulanța din centrele de recrutare și din unități militare, contra 107.000 de grivne.
În instanță, Molodă a respins acuzațiile. A declarat că nu știa că obiectivul e militar, că a venit la solicitarea unei femei care i-a spus că un bărbat este ținut ilegal și bătut, și că nu a adunat și nu a incitat mulțimea. Întrebată de ce purta uniformă medicală, a răspuns că deține o clinică unde este medic-șef, că este medic chirurg cu studii superioare și că „давала присягу народові України” — a depus jurământ față de poporul Ucrainei. Avocatul a cerut o măsură neprivativă de libertate, invocând fiica ei de 11 ani.
Tetiana Kirieieva a fost arestată de aceeași instanță pentru două luni, cu aceleași capete de acuzare. Potrivit anchetei, ea ar fi transmis, nu mai târziu de 30 octombrie, locația unui obiectiv militar într-un grup de Telegram. Kirieieva neagă intenția. A declarat că i-a cerut lui Molodă doar un sfat, ca să obțină internarea cunoscutului ei Andrii Kulesov, și că voia să informeze conducerea Azov despre persoane „які нібито прикриваються їхнім ім’ям” — care s-ar ascunde în spatele numelui unității. Avocatul Rustam Nuriev susține că lui Kulesov i-a fost ruptă un picior în timpul reținerii. Afirmația aparține apărării și nu e confirmată independent.
Adjunctul șefului SBU, Ivan Rudnițki, a declarat pe 3 noiembrie că serviciul a identificat circa o sută de persoane prezente la fața locului. Ministrul de interne Ivan Vîhivskîi a calificat drept fals afirmațiile despre o „cameră de tortură” și a spus că acțiunea a fost planificată de persoane „які представилися медиками” — care s-au prezentat drept medici.
Niciun militar al Gărzii Naționale sau al Corpului 1 „Azov” nu a fost pus sub acuzare sau reținut. Dosarul DBR pentru depășirea atribuțiilor rămâne în faza de verificare.
Cine este Andrii Kulesov
Publicația ucraineană hromadske, prin jurnaliștii Ihor Iușcenko și Denîs Bulavin, a stabilit identitatea bărbatului în jurul căruia a pornit totul. Are 36 de ani și s-a născut la Donețk. Trei surse din armată și din serviciile de securitate au confirmat că a fost dus la spital pe 2 noiembrie din punctul de dislocare.
Potrivit ministrului de interne, dintre cei patru militari duși la spital, doi se aflau în absență neautorizată și fuseseră reținuți cu o zi înainte — Kulesov e unul dintre ei. Ceilalți doi erau mobilizați recent. Toți patru urmau să plece la instruirea de bază.
hromadske a reconstituit și un istoric care complică portretul de victimă: un CV pe un site rusesc de recrutare, atribuit unei persoane cu același nume și aceeași dată de naștere, indică muncă de ospătar la Novorossiisk între iulie și noiembrie 2014; baze de date scurse din Rusia conțin o înregistrare din 2016 la poliția din Novorossiisk, comenzi livrate în regiunea Moscovei în 2021 și cel puțin 20 de treceri de frontieră între 2015 și 2021. Mama lui a confirmat pentru hromadske că fiul ei a lucrat în Rusia și s-a întors în Ucraina în 2022. Ea a spus că nu știe dacă el este mobilizat.
Opinie, marcată ca atare: aceste date nu justifică nicio bătaie și nu sunt un cap de acuzare. Dar explică de ce o parte a presei ucrainene tratează cazul ca pe o operațiune, nu ca pe un act umanitar. Ambele pot fi adevărate simultan: un om poate fi suspect și, în același timp, bătut ilegal.
Copilul de 14 ani, trecut în baza Myrotvorets
Pe 4 noiembrie, adolescentul de 14 ani și părinții lui au fost introduși în baza de date Myrotvorets. În dreptul minorului sunt trecute: împiedicarea activității legale a Forțelor Armate „în perioada specială”, posibila participare la un atac asupra militarilor Gărzii Naționale, blocarea vehiculelor oficiale și contribuția la provocări informațional-psihologice menite să perturbe mobilizarea. Părinții figurează pentru „îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor părintești”.
Myrotvorets este o bază de date nestatală. Includerea în ea nu este o hotărâre judecătorească și nu stabilește vinovăția nimănui. Nu există niciun comentariu oficial — nici de la Poliție, nici de la Avocatul Poporului, nici de la autoritatea pentru protecția copilului — privind înscrierea unui minor în acest registru.
Capturile care circulă pe rețele arată, în dreptul minorului, adresă de domiciliu și număr de telefon. Nu am putut confirma independent conținutul fișei, iar redacția nu publică numele, adresa sau datele de contact ale copilului.
Relatarea arestării celei de-a doua femei a fost făcută public de Marta Havrîșko, istoric ucrainean specializat în studii despre Holocaust, cercetătoare la Clark University și critică recunoscută a mișcării Azov. Precizarea contează pentru încadrare: critica nu vine, în acest caz, dintr-o sursă pro-rusă, ci dinăuntrul mediului academic ucrainean.
Opinie, marcată ca atare: bilanțul la 5 noiembrie e acesta. Două femei sunt în arest preventiv, fără cauțiune. Un minor și părinții lui sunt într-o bază de date publică, alături de acuzații pe care niciun tribunal nu le-a examinat. Patru militari au ieșit din acea clădire cu traume, iar comandantul a spus că nu știe cum. În privința celor din urmă, nimeni nu a fost reținut și nimeni nu a fost pus sub acuzare. Asimetria aceasta nu e o afirmație de parte — e ce arată dosarele deschise până acum.
12. Surse
- Corpul 1 al Gărzii Naționale „Azov” — comunicat oficial privind evenimentele din regiunea Kiev
- UNIAN — relatare video de la fața locului, scoaterea minorului din clădire
- Slidstvo.Info — reconstituirea originii afirmațiilor despre „camera de tortură”
- Hromadske — cronologia protestelor din fața punctului militar
- Censor.NET — dezmințirile poliției și ale Gărzii Naționale, 2 noiembrie
- LB.ua — ancheta Biroului de Stat pentru Investigații și reacțiile instituționale
- Radio Svoboda — arestarea preventivă a Valentinei Molodă, 60 de zile fără cauțiune
- Interfax-Ucraina — acuzațiile procuraturii și declarațiile din instanță
- RBC-Ucraina — arestarea Tetianei Kirieieva și poziția apărării
- Hromadske — identitatea și istoricul lui Andrii Kulesov
- LIGA.net — intervenția lui Kirilo Budanov la fața locului
- Rada Supremă a Ucrainei — Codul penal, articolul 426-1
- The Kyiv Independent — vizita lui Volodimir Zelenski la Berlin, 3 noiembrie 2026
- LIGA — sancțiunile Uniunii Europene împotriva Dianei Pancenko
- AAA — prețul mediu național al carburanților în Statele Unite
- U.S. Energy Information Administration — seria istorică a prețurilor la benzină



