În urmă cu mulți ani, l-am însoțit la Colegiul „Moise Nicoară” la o lecție deschisă despre MISTREȚUL CU COLȚI DE ARGINT, cea mai cunoscută creație a sa, una din cele mai frumoase balade din literatura română. În bancă cu ȘTEFAN AUGUSTIN DOINAȘ am fost martorul emoționat al unei profunde trăiri ale fostului elev, devenit mare poet, ce asista la comentariile subtile ale elevilor unei clase de filologie. Experiența a fost atât de copleșitoare, încât atât în timpul cât și după terminarea lecției s-a așternut o tăcere adâncă. Acest moment de neuitat l-am rememorat de mai multe ori, inclusiv când am adresat invitația de a primi Doctor Honoris Causa, constatând atunci și în alocuțiunea rostită cu acest prilej, legătura puternică de „minte și de suflet” între ȘTEFAN AUGUSTIN DOINAȘ și satul Caporal Alexa, în care s-a născut într-o casă de oameni înstăriți (aveau 16 hectare de pământ), după cum însuși mărturisește și unde a urmat primele clase, precizând că „se făcea școală serioasă”.
Poetul, eseistul, traducătorul, dramaturgul, academicianul binecunoscut și omni apreciat și-a construit alocuțiunea comentând sui-generis că atribuirea înaltului titlu academic de Doctor Honoris Causa de către Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad contrazice aserțiunea că „nu poți fi profet în patria ta”.
Da, ȘTEFAN AUGUSTIN DOINAȘ a susținut un strălucit expozeu despre devenirea sa de-a lungul anilor, demonstrând implicit calitatea de posibil profet în țara sa. A rememorat anii de liceu la „Mose Nicoară”, cu profesorii săi, intelectuali de anvergură: Alecu Constantinescu (tatăl dramaturgului Paul Everac), Vladimir Streinu, „adevăratul dascăl de poezie”, Perpessicius.
S-a referit apoi la profesoratul său de trei ani la Gurahonț și Hălmagiu, unde a scris piesa de teatru mai puțin cunoscută „Brutus și fiii săi”, o dispută dramatico-filosofică dintre susținătorii republicii și susținătorii monarhiei.
Desigur, ȘTEFAN AUGUSTIN DOINAȘ a avut în atenție în alocuțiunea sa, anii de facultate și „uriașii” săi profesori Lucian Blaga, Liviu Rusu, D.D. Roșca, dar și Cercul de la Sibiu, alături de Lucian Blaga, Ion Negoițescu, Radu Stanca, Eugen Todoran, Ovidiu Cotruș, Cornel Regman, activitatea ca redactor șef la prestigioasa revistă „Secolul 20”și mai apoi „Secolul 21”.
Nu aș dori să închei această succintă rememorare fără să subliniez opinia lui ȘTEFAN AUGUSTIN DOINAȘ despre poezie, o posibilă profesiune de credință, onorată prin întreaga sa operă: poezia „nu se poate naște decât într-un spațiu filtrat prin cultură”, fiind „prin definiție arta unui fapt de construcție…”
