În această zi, multe biserici şi mănăstiri din ţară îşi sărbătoresc hramul. Pentru ortodocşi este ziua Adormirii Maicii Domnului, iar pentru catolici a Înălţării Fecioarei Maria, când se celebrează „moartea” şi înălțarea ei cu trupul la cer. În calendarul popular, de Sfânta Maria Mare se marchează trecerea de la vară la toamnă, iar marinarii sărbătoresc de ziua ocrotitoarei lor, Ziua Marinei.
0
Schimbarea la Față | Semnificație creștină, obiceiuri și superstiții la români
Semnificații creștine În data de 6 august creștinii prăznuiesc sărbătoarea Schimbării la Față care este prin excelență aceea a îndumnezeirii naturii noastre omenești și a participării trupului nostru trecător la bunurile veșnice, care sunt mai presus de fire. Înainte chiar de a îndeplini Mântuirea noastră prin Patimile Sale, Mântuitorul arată atunci că scopul venirii Sale în lume era tocmai să aducă pe tot omul la contemplația slavei Sale dumnezeiești. Din acest motiv sărbătoarea Schimbării la Față i-a atras în mod deosebit pe călugări, care și-au închinat întreaga viață căutării acestei lumini. Sărbătoarea Schimbării la Față datează de la începutul…

Sfântul Ilie | Semnificație, tradiții, obiceiuri și superstiții la români
La data de 20 iulie, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește ridicarea la cer a Sfântului Mare Prooroc Ilie Tesviteanul. Unul dintre cei mai importanți prooroci din Vechiul Testament, Sf. Ilie este celebrat ca un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme de secetă.
Ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel | Tradiții, obiceiuri și superstiții la români
Sfinții Apostoli Petru și Pavel (Paul la catolici) sunt sărbătoriți pe 29 iunie, după o perioadă de post, care variază ca durată, în funcție de data Paștilor. Este una dintre sărbătorile creștine prăznuite și celebrate atât de ortodocși cât și de catolici. Postul Sfinţilor Apostoli este unul dintre cele patru posturi de peste an (alături de cele ale Paştelui, Sfintei Maria şi Crăciunului). Sfântul Apostol Petru – fiul lui Iona și fratele Apostolului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei. Numele său iudeu era Simon, însă Mântuitorul îl va numi Chifa (piatra). După o pescuire pe lacul Ghenizaret, este chemat să…

DUMINICA FLORIILOR | Semnificație creștină, tradiții și obiceiuri la români | Simbolistica salciei
Sărbătoarea comemorează un eveniment menționat de către toate cele patru evanghelii (Marcu 11:1–11, Matei 21:1–11, Luca 19:28–44, Ioan 12:12–19): intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim în zilele dinaintea patimilor. În seara acestei duminici încep în biserici slujbele deniilor din săptămâna Sfintelor Patimi.
BUNA VESTIRE (Blagoveștenie, Ziua Cucului): semnificație creștină, tradiții și superstiții la români
Buna Vestire este o sărbătoare creștină celebrată în data de 25 martie a fiecărui an în amintirea momentului anunțării Fecioarei Maria de către Arhanghelul Gabriel că va concepe și va deveni mama lui Iisus din Nazaret.
PAȘTI 2026 | A început Postul Mare la ortodocși. Semnificație creștină și felul postirii
În acest an, Sărbătoarea Sfintelor Paști este prăznuită de creștinii ortodocși în 12 aprilie, iar de cei catolici, mai devreme cu o săptămână, pe 5 aprilie. Postul Mare la ortodocși a început luni, 23 februarie și se încheie sâmbătă, 11 aprilie. Sfintele Paști – sărbătoarea Învierii Domnului. Modul de calculare a datei Sfintelor Paști s-a stabilit la primul sinod ecumenic, ținut în anul 325 la Niceea. Sărbătoarea Paștelui este momentul în care prăznuim „omorârea morții, sfărâmarea iadului și începutul altei vieți veșnice și săltând îl lăudăm pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat și preamărit, Dumnezeul părinților noștri”. Ca acest…

BOBOTEAZA | Semnificație creștină, tradiții, obiceiuri și superstiții la români
Pe 6 ianuarie, creștinii ortodocși și catolici prăznuiesc Botezul Domnului, sărbătoare cunoscută în popor sub denumirea de „Boboteaza”. Botezul Mântuitorului în Iordan, poartă și denumirea de „Epifanie” sau „Teofanie”, termeni care provin din limba greacă și au înțelesul de „arătare”, „descoperire”. De ce arătare sau descoperire? Pentru că în momentul în care Hristos a fost botezat, cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborât în chip de porumbel și a stat peste El, iar Tatăl a mărturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!” (Matei 3, 17). Astfel, vorbind despre acest praznic, Sfântul Ioan Gură de…
Sfântul ierarh Vasile cel Mare, dascălul Bisericii și păzitorul de duhuri rele
Viața Sfântului părinte Vasile cel Mare Cel între ierarhi preaales, între dascăli preaînţelept şi între toţi sfinţii preamult plăcut lui Dumnezeu, Sfântul părintele nostru Vasile cel Mare, a avut ca patrie Pontul, ce este în Capadocia, şi s-a născut din părinţi binecredincioşi şi de Dumnezeu cinstitori. Tatăl său se numea Vasile, iar mama sa Emilia, care a născut patru fii de parte bărbătească: pe Petru şi pe Sfântul Vasile, pentru care ne stă înainte cuvântul, pe Grigorie şi pe Navcratie, şi o fiică, al cărei nume era Macrina. Pentru aceştia, cu adevărat s-a împlinit cuvântul lui David, care zice:…
Sfântul Ștefan – însemnătate creștină, tradiții, obiceiuri și superstiții la români
Ștefan a fost unul dintre ucenicii lui Iisus Hristos, care îl urmau pretutindeni și care au asistat direct la faptele sale.
Sfântul Nicolae – însemnătate creștină, tradiții și obiceiuri la români
Toată viața lui pământească a fost urzită din faptele iubirii. Și toată viața de după moarte, pe care o petrece în împărăția slavei celei veșnice, este închinată nevoinței slujirii oamenilor, căci nu e suflet care să se fi tânguit înaintea lui și să nu fi aflat răspuns în inima plină de iubire a Sfântului Nicolae. Despre nenumăratele dovezi ale acestui fapt știe fiecare creștin ortodox. Puţini creştini cunosc amânunte privind viaţa şi slujirea lui, însă credem că toţi ştiu că el este „Moşul” care le aduce daruri copiiilor, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, punându-le discret în ghetuţe…
Sfântul Andrei – Apostolul Românilor | Semnificație, tradiții, superstiții
Peștera în care se crede că a viețuit Sfântul Apostol Andrei, cât timp a propovăduit pe teritoriul românesc, se află la aproximativ 4 km sud-est de localitatea Ion Corvin, județul Constanța. În actuala biserică din peșteră, în pronaos, într-o nișă, se află un fel de pat, scobit inițial în piatră, despre care tradiția spune că pe el se odihnea apostolul Andrei. În vara anului 1944, Peștera transformată în biserică a fost sfințită de către Episcopul Tomisului, Chesarie Păunescu. La scurt timp după aceasta, trupele rusești invadatoare au distrus-o. Abia dupa 1990, prin grija monahului Nicodim Dinca, biserica a fost…

Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil – semnificație, ritualuri și tradiții la români
Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, sărbătoriți la 8 noiembrie de către credincioșii ortodocși, fac trecerea de la venerarea sfinților și a moaștelor la cultul îngerilor. Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducătorii cetelor de îngeri, având aripi și purtând săbii, ca simbol al biruinței, și sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai, aceștia fiind considerați în tradiția populară păzitorii oamenilor de la naștere şi până la moarte, care se roagă lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora. Sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil datează din secolul al V-lea, la început fiind o simplă aniversare a sfințirii unei biserici a Sfântului…
Înălțarea Sfintei Cruci. Semnificație, tradiții, obiceiuri și superstiții la români
Înălțarea Sfintei Cruci este prăznuită de creștini pe 14 septembrie. Aceasta este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt. Semnificație creștină În această zi se sărbătorește amintirea a două evenimente deosebite din istoria Sfintei Cruci: Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul și înălțarea ei solemnă în fața poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie din anul 335 și Aducerea Sfintei Cruci de la perșii păgâni, în anul 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Sfânta Cruce a fost aflată din…
Joia Mare din Săptămâna Patimilor | Semnificație, tradiții și obiceiuri
Joia Mare din Săptămâna Patimilor este ziua în care se vopsesc ouăle de Paști. Se mai numeşte Joia Neagră sau, în cultura populară, Joimăriţă. Semnificație religioasă Joia patimilor este închinată amintirii a patru evenimente din viaţa lui Iisus: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea arhierească înainte de Patimi, unde accentul cade pe iubire şi începutul Patimilor prin vinderea Domnului Iisus Hristos. Denia celor 12 Evanghelii și scoaterea Sfintei Cruci Joia din Săptămâna Patimilor este cunoscută ca fiind ziua în care se citesc cele 12 Evanghelii și se scoate Sfânta Cruce în naosul bisericii. Aducerea Sfintei Cruci din Sfântul Altar…












