Legea integrității, atacată la CCR | Termen pe 12 august

Legea integrității a ajuns luni, 10 august 2026, în fața Curții Constituționale a României, după ce președintele Nicușor Dan a refuzat promulgarea actului normativ și a formulat o obiecție de neconstituționalitate. Este a treia sesizare depusă împotriva aceluiași text, după cele semnate anterior de parlamentari USR și PNL.

Miza nu este teoretică. Actul normativ conține două amendamente adoptate în Parlament care pot produce efecte imediate: unul poate duce la încetarea unor mandate de aleși locali aflate în exercițiu, celălalt extinde obligația de a depune declarații de avere și de interese la partenerii de viață ai demnitarilor, nu doar la soți și soții.

1. Ce a contestat președintele la Curtea Constituțională

Președintele Nicușor Dan, ales ca independent, a transmis Curții Constituționale obiecția de neconstituționalitate privind Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității. Șeful statului a refuzat promulgarea, invocând, potrivit textului sesizării publicat de JURIDICE.ro, patru categorii de vicii.

Primul este lipsa de claritate și previzibilitate a normei. Al doilea vizează protecția vieții private, în legătură cu obligațiile impuse partenerilor de viață. Al treilea invocă principiul neretroactivității legii, în cazul mandatelor deja aflate în exercițiu. Al patrulea se referă la riscul unei aplicări arbitrare.

„Un obiectiv legitim nu poate justifica introducerea unor prevederi arbitrare și neconstituționale”, a transmis președintele, potrivit Adevărul. Formularea marchează o poziție de principiu: Administrația Prezidențială nu contestă scopul declarat al reformei — întărirea regimului de integritate — ci modul în care a fost redactat textul.

2. Cum a fost adoptată Legea integrității în Parlament

Legea integrității a fost adoptată de plenul Senatului, for decizional, în ședința de miercuri, 5 august 2026, cu 105 voturi „pentru”, 8 voturi „împotrivă” și 7 abțineri. Textul trecuse anterior de Camera Deputaților, tot cu amendamentele depuse de PSD și AUR.

Proiectul modifică pachetul de acte normative care reglementează activitatea Agenției Naționale de Integritate, motiv pentru care este citat în spațiul public și ca „Legea ANI”. Dezbaterea din plen a fost dominată nu de arhitectura instituțională a agenției, ci de cele două amendamente adăugate pe parcurs.

Aceasta este diferența esențială față de forma inițiată: Legea integrității a plecat ca proiect de reformă procedurală și s-a întors din Parlament cu două norme cu efect direct asupra unor persoane identificabile.

3. Amendamentul PSD: încetarea mandatelor aflate în curs

Primul amendament controversat, depus de PSD, reglementează încetarea mandatului aleșilor locali aflați în anumite situații de incompatibilitate sau de conflict de interese, inclusiv atunci când mandatul este în exercițiu la data intrării în vigoare a legii.

Cazul invocat public

Potrivit relatărilor din presa centrală și declarațiilor din plen, amendamentul îi vizează, între alții, pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz (USR), care are o hotărâre definitivă privind conflictul de interese, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în procesul deschis împotriva raportului ANI. criticarad.ro a relatat hotărârea definitivă, precum și sancțiunea aplicată ulterior de prefectul de Timiș, Paul Finta.

Această încadrare — că amendamentul ar fi construit pentru un caz individual — este o interpretare politică, formulată de USR și PNL și contestată de inițiatori. Ea nu are, până la data publicării, o confirmare judiciară. PSD a susținut în plen că norma se aplică tuturor aleșilor aflați în aceeași situație juridică, nu unei singure persoane.

Aici se află și nucleul obiecției prezidențiale: aplicarea unei norme noi asupra unor mandate obținute anterior intrării ei în vigoare ridică problema neretroactivității, un principiu prevăzut la articolul 15 alineatul (2) din Constituție.

4. Amendamentul AUR: declarațiile partenerilor de viață

Al doilea amendament, depus de AUR, extinde obligația de a depune declarații de avere și de interese de la soți și soții la partenerii de viață ai demnitarilor. În categoria vizată intră, prin efectul general al normei, și Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan.

Dezbaterea din Senat a alunecat, potrivit relatărilor Digi24, spre schimburi de replici privind definirea juridică a „partenerului de viață”, în absența în legislația română a unei instituții echivalente parteneriatului civil. Această lacună este exact motivul pentru care Legea integrității este atacată pe criteriul clarității normei: obligația de declarare există, dar categoria de persoane obligate nu are o definiție legală stabilă.

Consecința practică, dacă textul rămâne în forma actuală: o persoană care nu deține o funcție publică și nu are un raport juridic de căsătorie ar urma să își facă publice veniturile și bunurile. Este punctul pe care Administrația Prezidențială îl încadrează drept ingerință în viața privată.

5. Pozițiile părților și calendarul de la CCR

PSD și AUR au susținut public că amendamentele cresc transparența averilor demnitarilor. George Simion (AUR) a reacționat la sesizarea prezidențială afirmând că președintelui „nu îi place transparența”. USR și PNL susțin, simetric, că cele două norme sunt neconstituționale și că au fost introduse pentru efecte punctuale, nu pentru un standard general de integritate.

Niciuna dintre cele două teze nu a fost, până acum, verificată de o instanță. Argumentul transparenței și argumentul neconstituționalității rămân, ambele, afirmații de parte până la pronunțarea Curții.

Ce urmează

Curtea Constituțională a programat dezbaterea pentru miercuri, 12 august 2026. În aceeași ședință sunt înscrise cele două sesizări distincte privind Legea integrității — cea a parlamentarilor USR și PNL și cea a președintelui — precum și o sesizare referitoare la o lege privind biodiversitatea.

Trei scenarii sunt posibile. Dacă CCR respinge obiecțiile, legea se întoarce la promulgare și președintele este obligat să o semneze. Dacă admite parțial, textul revine în Parlament pentru punerea în acord cu decizia. Dacă admite integral, legea este blocată în forma actuală.

De ce contează

Dincolo de cazurile invocate public, Legea integrității stabilește regulile după care se declară averile a zeci de mii de demnitari, aleși locali și funcționari publici din România. O normă neclară produce fie sancțiuni arbitrare, fie neaplicare — ambele erodând instrumentul.

Sursa foto: Adminsitrația Prezidențială / Facebook