„NA-ȚI NEGREȚELE / ȘI DĂ-MI ALBEȚELE (…) CINE POARTĂ MĂRȚIȘOARE / NU MAI E PÂRLIT DE SOARE” (din folclorul românesc de Mărțișor)
PRIMA BABĂ.
U.K. – 1 Martie (nu contează anul!). „Douăzeci de milioane” – asta cântam, tropăind în pas de defilare (după moda sovietică impusă „aliaților” din Tratatul de la Varșovia)… Făcea parte din repertoriul de cântece ostășești – obligatorii! – atunci când, cu 49 de ani în urmă, făceam și eu armata… la Lipova, în coasta Aradului… Cu puhoiul ăsta de „români” se mândrea țara după „diktat”-ul pro-natalist și anti-feminin pronunțat de Ceauschwitz prin gura Motanului Arpagic și a Ovarășei Arpagica (încă din 1967!). Oare, câți or mai fi rămas azi, evident, pe teritoriul patriei-mumă? De o ducem tot așa, problema care se pune nu este de a găsi o muiere-candidat „neutru” și cap de listă la alegerile „europene” sau un „candidat unic” la primăria „cocinei” de pe Dâmbovița etc., ci pe cineva care – fiind ultimul – să stingă lumina… la marele Hai Siktir sau, pre limba lui Shakespeare – fuck off!… Ce-mi veni oare să pomenesc toate astea?…
A DOUA BABĂ.
U.K. – Tot 1 martie (2024). Britanicii nu au 1 Martie – Mărțișor?! Ruşinică, rușinică!… Dar să nu dispere… le băgăm noi, românaşii, pe gât (!), și mărțișoarele și… babele… Căci iată noile realități „British-Romanian”: mai multe organizații de români de pe teritoriul Majestății Sale au cerut Londrei (vă închipuiți cui … ceva cu Westminster… sau Downing Street 10) ca examenele de graduating – la diferite forme și niveluri de învățământ de aici – pentru persoanele de etnie română, să poată fi date (opțional) și în limba română!… Cererea are sens, nu e o fandosire sau fiță: după ultimele statistici date publicității, rezultă că – din populația de origine europeană – românii sunt pe locul I (!…), după englezi – în Anglia (mai ales în megapolis-ul londonez), pe locul II (polonezii sunt înaintea noastră) – în Scoția și Țara Galilor și pe locul III – în Irlanda (probabil că în cea de Nord, teritoriu britanic; nu bag mâna în foc și pentru Republica Irlanda, poate, poate…). Ce vreți? Drepturile omului! Și în Românica, naționalitățile conlocuitoare au dreptul (legal!) de a da examene în limba maternă!… Oficialitățile britanice plusează!: în Anglia (principala parte a Regatului) sunt recenzați oficial peste 1.000.000. de români… După Brexit, urmașii lui King Arthur zic că – de fapt, numărul românașilor ar putea fi dublu! Ar exista cca. 1,3 milioane care nu s-au înscris în „schema oficială” (familii mixte, dar mai ales cei veniți… „pe șest”)… Briții recunosc, mai mult sau mai puțin oficial, că noi suntem cea mai mare minoritate în această țară! Condițiile de imigrare s-au înăsprit considerabil după 31 decembrie 2020 și totuși… Oare, îi vom depăși pe românașii noștri din Italia și Spania? Nu prea cred, dar un lucru este cert: chiar autoritățile române trag un semnal grav de alarmă – o să dăm de dracu’ cu forța de muncă tot mai slab calificată și infestată de tot mai multe venituri dinspre Est (la fel de „subțire” pregătite)… cum o să mai construim „România educată” a viitorului?
A TREIA BABĂ.
– Început de Martie – Mărțișor (tot 2024…). Boieri Dumneavoastră, nu mai prididim cu atâtea sărbători (zile recunoscute ca aniversări internaționale, mondiale, ONU, UNESCO și tot felul de „Organizații internaționale ghidușe”) de-a lungul lunii lui `Mărțișor”! Am urmărit calendarele internaționale – cunoscute și aici, în perfidul Albion – și am găsit: 22 de „sărbători” în cap!. Numai pentru luna martie (sic!)… Să vi le enumăr? V-aș plictisi… Dar totuși, sunt câteva mai „fistichii” (am făcut o drastică selecție!); deci, zile mondiale/internaționale: cea a„Drepturilor consumatorilor (de ce anume? țigări, bere, droguri?… – ca să fim în ton…(15. III), cea Somnului (16. III), cea a Sănătății orale, a Francofoniei, a Fericirii, cea a … Vrabiei (!) (toate în 20. III), cea a Copiilor străzii, cea a Poeziei, cea a Marionetiștilor și Păpușarilor (21.III),.. apoi, cea a… Apei, Pădurilor, Meteorologiei,… Teatrului etc. Deja m-am plictisit, nu le-am enumerat pe toate (!); până în 27.III, sunt „ocupate” mai toate zilele lui martie… Când naiba vom avea totuși și o zi mondială a Statului pe gânduri? De pe listă am omis deliberat 8 Martie – Ziua Internațională a Femeii deoarece ea începe oricum cu 1 Martie-Mărțișor!… și continuă… tot anul!
A PATRA BABĂ.
– Azi e o zi excepțională, pentru că e 29 martie, zi de an bisect… Totuși, să începem cu 1 Martie; eu aș zice că e cea mai frumoasă și fără tot felul de draperii, panglici, lozinci etc. Pentru că este cea care trebuie să pornească din suflet, e chiar începutul calendaristic al Primăverii (cel astronomic e abia prin 20-21 martie – depinde de ceasurile fizicienilor , astro-fizicienilor, astronomilor… dar mai ales al …stelelor… nu degeaba îi tot dau înainte Horor- scopiștii…). Chiar acum am venit din „târg” (unul englezesc!) – lipsă de țigări… – și ce-mi văzură ochii? Numai pe high street (principala arteră comercială a orașului) am găsit trei (!) tarabe pline de oferte de… mărțișoare!… Da, știu, sunt mulți veniți aici din zona Balcanilor; îi recunosc (aproximativ!) după limbă – români din Moldova României dar și a Republicii Moldova …(gârlă!), ardeleni și mitici (puțini!), bulgari, greci (foarte puțini și ei). Ei contează aici – la temă – (e vorba de mărțișoare…), pe lângă puzderia de polonezi, baltici, maghiari (da, dar și ei puțini…), chiar și italieni, francezi (La Manche e la vreo juma’ de oră de mers cu mașina…)… Multe dintre mărțișoare, kitsch-uri ordinare, dar nu și la…preț! Ce-o fi, Doamne, în Londra, la o aruncătură de băț?!… Cum am devenit o figură pitorească pe aici – cu o barbă albă, mai mult decât respectabilă și cu plete așijderea, cu baston și veșnica țigară în gură – mă cunosc „suspect” de mulți… văzându-mă hlizindu-mă la mărțișoare, unii (englezi sadea) m-au întrebat „what’s that?” Aventura „prelegerii” mele despre mărțișoare e nimic pe lângă explicațiile pe care va trebui să le dau nepoțelelor mele britanice (după cetățenie și limbă… maternă). Despre asta, într-una din „babele” care urmează, imediat… Căci aflu – fără prea multă mirare, știind deja bine personajul – cum stau lucrurile cu bărbații bărboși și femeile re-măritate… De pe mobile-ul de la mine, la „știrile din țară”…
A CINCEA BABĂ.
Mult-prea-nefericitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului. Iată, înaltul Sinod al B.O.R. l-a chemat la „dreptul Divan” spre a-l „dojeni bisericește”. Dacă nu era vorba de barba mea (mai albă și mai barosană decât a „Înalt prea… Sale”!) îl lăsam în paza „Necuratului”… Ce chestie! Taman în 29 februarie. Mă gândesc că acest al cincilea paragraf ar fi trebuit să se cheme nu „A cincea babă”, ci „A cincea BARBĂ”!… Alături de Șoșo și Gică – pomeniți întru afurisenie în episodul trecut – Toderică ăsta al nost’ ar trebui trimis și el la sfântă penitență tot în vreun așezământ demn de „ante-numiții”… La loc răcoros și vesel… Că și lu’ Toderică îi arde de „foncții”… transformarea Arhi-episcopiei Tomisului în Mitropolie… Cum aceasta ar deveni cea mai veche, ar avea dreptul de moștenire la „tronul” de Patriarh. Și iacătă-l… în fruntea B.O.R.! Pentru asta îi pune pe drept credincioșii lui enoriași la cruntă „grevă a foamei” prin posturi și „abțineri” de toate felurile… Apoi, i-a cășunat pe bărbații fără barbă! „Ciuntiții”… Mare-i grădina!… Tot omul de sex (pardon, aici, gen) masculin trebuie să poarte barbă, cu atât mai mult sacerdoții! Nu, grădina-i prea mică!… Eu port barbă din 1981 din „sfinte” motive de lene! Pe vremea „aceea”… era ceva! Ceva „și mai și”, căci am reușit să mi-o pun și pe buletin… legal! Da’ Prea-ul nostru nu se oprește aici: după „mintiuța” lui (remarcată ca atare și de alți clerici…), „tătă” muierea divorțată și recăsătorită îi curvă… comite adulter, dacă divorțul n-a fost nu-știu-cum… (n-am prea înțeles ce și cum devine chestia…). Așa că – în ajun de Mărțișor – propun „sanctificarea” sa pe vreun gadjet de Mărțișor: o efigie cu Prea-ul fără barbă, înconjurat de curve. Pe revers, o frânghie zdravănă din împletirea unei sfori roșii cu alta albă… să aibă cu se spânzura…
A ȘASEA BABĂ.
Introducere în mărțișorologie pentrun fetițele de 3 și 4 ani… pe deasupra… și britanice… Acum, chiar am dat, eu, de dracu’, așa cum anticipam mai sus: cum oare să le explic nepoțelelor mele legenda Mărțișorului? M-am pus, întâi pe studiat basmele și poveștile populare englezești… Fade, cam pe același calapod, comparativ cu ale noastre. Ca să nu mai zic, seamănă suspect de mult cu cele din folclorul francez și german. Frații Grimm și apoi Wilhelm Hauff au culegeri mult mai frumoase și mai instructive. Dar, mă rog…Apoi, să zicem că în ceea ce privește balaurii, zânele și vrăjitoarele, mă descurc… Sunt o mulțime de jucării cu dinozauri pe aici, prin Britain… e chiar o modă… și la desene animate…De vrăjitoare, nu mă doare capu’, dar cum naiba să le traduc eu lor Baba Cloanța? Apoi, ce sfântu’ lu’ pește este Zmăul? Nici eu nu știu… Cum să-l descriu? Am întrebat și în familie… nobody knows… Poate cu Scorpia mă mai ajută marele Will cu a sa The Taming of the Shrew… Să le spun că Mărțișorul este o frumoasă tradiție românească, întâlnită și în unele zone din Balcani, că este inclusă în Lista elementelor patrimoniului cultural imaterial al umanității al UNESCO, să le zic etimologia, să le „vrăjesc” cu simbolistica renașterii naturii, apoi să le las paf cu hermeneutica firului roșu și a celui alb? Vor adormi pe loc! Măcar știu de un asemenea somnifer benign… Pe cea „mare” (4 ani), o las să se descurce la grădi’, tot povestește ea câte-n lună și în stele, din fantezia-i proprie… se pricepe… are timp cu mărțișorul – 12 zile, conform tradiției de la noi… da’ a’ mică?
A ȘAPTEA BABĂ.
Mărțișorologie pentru adulții vorbitori (nu neapărat nativi) de limbă engleză… Nici cu vecinii mei din Kingsway House n-am prea brodit-o cine știe ce… O tânără familie din India, un tânăr brit – sadea, o tânără nemțoaică, o semi-tânără din Ghana (trăită în Africa de Sud), o semi-tânără portugheză sau braziliancă, o familie pur africană… N-am început chiar de la Adam și Eva, tinerețea mea zglobie nu mai interesează pe nimeni. Pentru niște oameni formați într-o cu totul altă lume decât a noastră, a trebuit să mă adaptez la spiritul eminamente comercial anglo-saxon. După ce le-am povestit ce afaceri formidabile se pot face cu mărțișoarele, au ciulit urechile și au priceput imediat cum stăm cu Valentine’s Day – ul românesc… Cu Dragobetele „țucă” fetele a mers cum a mers… mai greu cu traducerea verbului „a țuca”!… N-au prea înțeles de ce numai persoanele de sex (pardon, aici, gen … ce mă enervează!) feminin primesc mărțișoare… De ce nu și genul/genurile „diferit/diferite”… Păi, ăsta-i sexism!… după ei… La Valentine’s Day se oferă tot felul de inimioare din tot felul de materiale – re-ci-proc! Cât privește kitsch-ul de pe tarabe, la ambele sărbători, aici nu au fost probleme de „comunicare”…
A OPTA BABĂ.
Englezul de rând nu dă peste margini, nu plesnește de prea multă cultură generală. Povestind despre mărțișor, de tradițiile și legendele de la noi, a fost destul de ciudat (pentru mine) să constat că briții nu știau că – până prin sec. XVIII – Anul Nou se sărbătorea la începutul primăverii, taman de 1 martie (Mărțișor!)… Le-am povestit de „peșcheșurile” pe care trebuiau băieții mei să le ducă la tovarășa de la grădiniță și apoi, de la școală, de „concurența” (între părinți!): care „dă” ceva mai de Doamne-ajută…și de Mărțișor și de 8 Martie. Nu vorbesc doar de mărțișoare și flori… cei mai „trecuți” știți despre ce era vorba. Inclusiv în cazul florilor… ce aranjamente rococo, ce ditamai coroane (de ziceai că sunt pentru…). Nu mai mergea cu splendidul și purul buchețel de ghiocei… Da’ de ziua tovarășei?!… Prietenii mei care au mai „ieșit prin lume”, inclusiv în Est, au priceput ceva, cu siguranță cei extra-europeni… Au rămas totuși nedumeriți cu bătrâna care trebuia să urce pe munte cu oile, la început de primăvara (Baba Dochia)… iar apoi să-și lepede pe rând cojoacele, pentru ca în cele din urmă, frigul, gerul, viscolul etc. să o transforme în stâncă… „Nu este ecologic!” What’s that cu zilele Babelor și apoi cele ale Moșilor? De ce atunci când e vorba de babe, e de rău, iar când e vorba de moși e de bine? Nu sunteți cumva un popor de sexiști? M-am lăsat dracu’ păgubaș!… Ce să le mai vorbesc de schimbarea dramatică a climei?…
A NOUA BABĂ.
Aseară, multe doamne s-au plâns că – din cauza gerului – mărțișorul este prea mic…Mda, ce-ți e și cu clima asta capricioasă, mai ales la început de primăvară! Aici, în Kent, n-am avut iarnă: ca de obicei, cerne la nesfârșit o boare și totul este jilav… Mai compensez dorul de iarnă, de zăpadă, de vin fiert (aici, ca la nemți și irlandezi, e la modă Berea fiartă.. Puahhh!) privind pe sticlă, cum e pe la alții…Mă consolez cu gândul că acum, la munte (marea mea iubire!) e risc de avalanșă… Pe aici explozia arbustului „ploaie de soare” e iminentă. Vorbeam, mai sus, de inflația de zile festive pe tot parcursul lunii marie… Sunt chestii serioase dar și unele …ciudate – ziua somnului, ziua vrabiei… Nici cu celelalte luni nu mi-e rușine! Privind spre viitorul foarte apropiat, trebuie să ne pregătim de 8 Martie… Atunci să te ții! Nici nu voi îndrăzni să ies pe stradă, să nu mă… ciocnesc de muierile bete mangă… Căci persoanele de gen (!) feminin din Engliterra le trag la măsea zdravăn de tot! Cum se zice doct pe aceste meleaguri – treaba asta e încastrată în cultura lor…
De 1 Martie-Mărțișor. Ea: „Iubi’, ce mărțișor mi-ai pregătit de 1 Martie?”. El: „Vezi Ferrari-ul ăla roșu din stradă?”. Ea: „Iubi’… Oooohhhh!”. El: „Ți-am luat un mărțișor-ruj de aceeași culoare!…”
Citește și:
- UN ARDELEAN LA KINGSWAY HOUSE (XIV). ANUL NOU E PRINTRE NOI, MAI DESFACEȚI UN BUTOI!
- Mai multe articole ale autorului puteți citi AICI – Reportaje și AICI – Opinii
