UTA – OȚELUL GALAȚI 3-1 (0-0)
Au marcat: Omondi (62), Luckassen (78), R. Pop (81) – Cisotti (90+4)
25 aprilie 2024, ora: 16.45, stadion: „Francisc Neuman”, temperatura: 12°C, spectatori: 7500.
UTA (antrenor Mircea Rednic): Kucher – Căpușă, Stolnik, Conte, Diogo (67 Trif) – Omondi, Mihai, J. Pedro (46 Vulturar), Micovschi (84 Lopez) – Imoh (59 R. Pop), Tudorie (46 Luckassen).
Pe bancă: Iacob – Iurasciuc, Lawrence, David, Stahl.
Cartonașe gelbene: –
Oțelul (antrenor Dorinel Munteanu): Pap – Adăscăliței, Yabre, Cisse, Silva – Zivulic (80 Neagu) – Tănasă (63 Bodișteanu), Cisotti, Teles, Malle (75 Rus) – Al. Pop (63 Lameira).
Pe bancă: Stoian – Zhelev, Farcaș, Panait, Jardan, Gaitan, Bordun, Rusevic.
Cartonașe galbene: Cisotti, Malle.
Arbitri: Viorel Flueran (Craiova) – Alexandru Cerei (Cluj), Alexandru Vodă (Alba Iulia). Rezervă: Sorin Vădana (Cluj).
Arbitri VAR: Florin Andrei (Târgu Mureș), Florin Mazilu (Satu Mare).
Observator FRF: Nicolae Grigorescu (Timișoara)
Observator LPF: Claudiu Boaru (Mediaș).
MAI TARE CA OȚELUL
Știrea „wow” cu care a încercat presa de can-can de la noi să prefațeze meciul de ieri, a fost că fotbaliștii de la Oțelul au venit la Arad cu trenul. Nu tată, „wow” era dacă Dorinel Munteanu, antrenorul stahanovist al gălățenilor, și-ar fi coborât elevii din tren la Vinga și de acolo i-ar fi adus în fugă până la arena „Francisc Neuman”, rezolvând astfel și antrenamentul de „dezomorțire”.
Da, știam că UTA va da „face to face” cu un adversar tenace, care-și face treaba la limita sacrificiului. Dar și pentru astfel de tactici, era de așteptat ca versatul Mircea Rednic să pregătească un „leac”. Și din câte ne-am dat seama (sau cel puțin eu mi-am dat…), „Puriul” chiar l-a citit bine pe omologul său, unul la fel de dibaci, cei doi tehnicieni adunând împreună în cariera lor de fotbaliști, 217 meciuri la națională!
Și ca să ne facem o idee la ce am avut de urmărit în disputa UTA-Oțelul, statistica ar fi una din oglinzile fidele ale acestui meci. Gălățenii au condus la posesie cu 60 procente la 40, au avut 14 șuturi la general, spre poartă, față de 8 UTA, și au avut superioritate la cornere, 7-2. Dar pe tabelă, scorul a arătat la final 3-1 pentru UTA…Un fel de 3-0 dealtfel, că vizitatorii au punctat când roș-albii salutau deja publicul pentru frumosul succes.
Intrând puțin în meci, l-aș fracționa în două capitole. Primul, de 60 minute, în care Oțelul a făcut ce și cum le-a arătat Dorinel Munteanu. „Stai aici, du-te acolo, degajează pe stânga, urcă”, sunt doar câteva din indiciile „neamțului”, care a uzat – marcă proprie – și de două degete în gură, pentru indicațiile prin fluierat. Da trebuie să recunoaștem că a fost o perioadă dificilă pentru UTA. Al cărui gălățean din echipă – Tudorie – care cred că a fost și singurul dunărean de pe teren, a fost jucat pe ieșirile spre poarta oaspeților, nereușite ca și periculozitate. Dealtfel, de pe la mijlocul primei reprize, atacantul UTA-ei a și devenit „clientul” suporterilor, care nu au înțeles că Tudorie este un atacant de careu, căruia să-i dai centrări, să-l pui pe luptat în fața porții adverse. Așa, la lansări din 30 de metri de poartă, nu a demonstrat calități.
La Oțelul, evident a fost că de câte ori au intrat în careul arădean, a fost pericol. Dar defensiva, cu stâncile Stolnik și Conte, plus portarul Kucher, au blocat bine orice intenție a adversarului. Una dintre ele a fost în minutul 22, când Pop a reluat din 16 metri, Kucher a respins de sub transversală, care a reținut imediat și reluarea cu capul a „underului” Tănasă. Pe apărare, oaspeții au fost o echipă compactă, cu două linii de „patru” strânse, la 4-5 metri între ele. Care au fost totuși „pământene”, Imoh scăpând printre ele în minutul 33, dar ratarea n-a contat, că plecase din offside. „Albii” lui Munteanu au „băgat și material” la contactele fizice, presărând câțiva jucători ai gazdelor pe gazon.
Finalul primei reprize a fost mai incandescent. Mihai n-a prins cadrul porții din zece metri, când gălățenii fuseseră masați în careul mic, pentru ca la faza următoare, Tănasă să rateze de la opt metri de poarta lui Kucher, doar „copilul” știind cum a reușit să țină tabele la 0-0. Și în minutul 45, oțelarii au mai ratat una, prin Cisotti, imprecis din zece metri.
În primele minute după pauză, gălățenii au invadat jumătatea de teren a gazdelor și au pasat obsesiv, dreapta-centru-stânga și retur. UTA i-a lăsat, a avut la fel de mare răbdare cum au avut-o oaspeții la pase, arădenii având și puțină șansă la incursiunea din stânga a lui Malle, care a șutat din cros, iar mingea a șters bara transversală a porții lui Kucher. Și gata! De aici a început „secondo tempo”.
Rednic a știut că ai lui Munteanu nu au nervii oțeliți să joace una-ntruna ce vrea „coach”-ul lor. Că-și pierd din concentrare, că mai au și ei limite fizice. Și a început show-ul pe teren și în tribune. În minutul 62, la o ieșire rapidă din defensivă, Pop i-a dat mingea lui Luckassen, acesta a continuat cu o pasă din prima, pe dreapta, lui Omondi, care a sprintat singur pe bandă, a intrat în careu și l-a învins pe Pap cu un șut din 13 metri pe colțul lung! Asta e UTA noastră!
La arădeni, și-a intrat în rol și arădeanul Rareș Pop, care, după ce asteptase fără folos mingea din piciorul lui Luckassen, blocat pe 16 metri, l-a întins la o fază următoare (min.71) pe Pap cu o minge pe jos din 15 metri. Dar tabela a fost schimbată la 2-0 tot cu ajutorul lui Omondi. În minutul 78, kenyanul a demarat într-o cursă de 70 de metri pe stânga, s-a debarasat de Zivulici printr-o simulare de oprire, continuată cu o nouă demarare de pe loc, moment în care l-a lăsat în urmă pe „închizătorul” gălățenilor. A urmat centrarea din dreptul careului, iar Luckassen și-a făcut – în sfârșit – datoria din șase metri, trimițând mingea în poartă. Dar asta nu a fost tot, roș-albii oferind și un supliment de bucurie suporterilor arădeni pe care nu i-au văzut ultimele două etape acasă. UTA a mai dezvoltat un contraatac în minutul 81, Omondi i-a pasat în adâncime lui Rareș Pop, care a preluat,a pătruns central în careu, l-a fentat pe Pap și a marcat din 14 metri în poarta goală!. 3-0 cu Oțelul? Wow, faină revanșă (după acel 2-4 de la Sibiu).
Finalul a fost pentru suporteri, care au cântat la unison „De la Dunăre la Sena”, plus „UTA ARAD-UTA-ARAD”! Și în timp ce făceau bezele către fani, arădenii n-au mai luat în considerare faptul că Munteanu nu oprise motorul la mașinăria sa, iar la ultima fază (90+4), Adăscăliței a centrat, iar Cisotti a marcat cu o reluare din centrul careului, pe colțul din dreapta lui Kucher. Nu-i bai, tot un fel de 3-0 a fost.
Mircea Rednic a făcut o echipă frumoasă la Arad. Cu limite și ea, că după cum e vistieria așa e și lotul. Dar unul chiar bun pentru „play-out”, dorit însă de arădeni, chiar de coach, updatat vara asta, pentru a vedea și noi la anul cum e viața în play-off. Vă las, că s-a-ntors Puriul către mine, cu mâinile ridicate, să strig „UTA-UTA!”. Glumesc! Așa a făcut pe final de meci, dar mi-a rămas gestul în minte. Felicitări UTA, bravo băieți, bravo Mircea Rednic. Dar mai vreau ceva. Nu intrați în vacanță la cele trei meciuri de final. Da?
Primele impresii la cald:
Mircea Rednic: „Mă bucur că am câștigat contra unei echipe foarte bune, o echipă care ne-a pus probleme în prima repriză. A și avut câteva situații la care ne-a trecut glonțul, cu mingea trecând pe lângă poartă. Nu gloanțe, să nu exagerăm și oricum tot pe greșelile noastre. Au acționat pe contraatac, ăsta-i jocul lor, știam. Am rezistat în prima repriză, dar după pauză a fost mult mai bine. Fizic am stat mult mai bine cu pregătirele pe care le-am făcut noi. Din minutul 70, nu numai că am dat 3 goluri, dar am avut și situații. Îmi pare rău că ne-am relaxat la ultima fază, nu trebuia, că altfel arăta 3-0. Avem echipă, ce a câștigat pe încredere, calitate și răbdare, astea cred că au făcut diferența. Totuși, s-a văzut un stres, o crispare la început, să nu greșim, să jucăm numai în spate, când puteam să jucăm altfel, cum am făcut-o în a doua repriză, cu acțiuni directe. Știam că apărarea lor e lentă și unu contra unu au probleme. Asta am făcut în repriza a doua, pentru că la pauză i-am și certat legat de asta. Le-am spus că dacă joci cu frică, riști să pierzi, dar dacă ai curaj…. Și că lor nu li se întâmplă nimic, eu răspund de rezultate, deci le-am luat și presiunea asta de pe umeri”.
REZUMAT VIDEO ( Sursa Prima Sport)
