În fiecare an, la 24 Ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voință politică al celor două principate românești (Moldova și Țara Românească) și prima etapă în crearea statului unitar român modern.
Ziua de 24 Ianuarie 1859, ziua alegerii lui Alexandru Ioan Cuza la București ca domnitor al Țării Românești, după ce la 5 ianuarie fusese ales la Iași domnitor al Moldovei, este ziua în care s-au împlinit aspirațiile naționale ale revoluționarilor de la 1848, care înscriseseră în programele lor idealul unirii Principatelor drept „cheia de boltă fără de care s-ar prăbuși întreg idealul național”.
Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.
Procesul unirii, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
La începutul secolului al XIX-lea, Principatele Române (Țara Românească și Moldova) se aflau sub influența marilor puteri europene, care și-au manifestat interesul pentru această regiune strategică. Situația internă era complicată, cu domnitori numiți adesea de puterile străine și cu o societate care aspira la reforme și independență.
La 5 ianuarie 1859, domnitorul Țării Românești, Barbu Știrbei, a abdicat, deschizând astfel calea pentru alegerea unui nou domnitor. Adunarea Electivă a Ţării Româneşti l-a ales pe Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Moldovei, la 24 ianuarie (după calendarul iulian, în uz la acea vreme).
Alegerea lui Cuza a fost un act de susținere a ideii unirii celor două Principate sub același domnitor. Cuza era văzut ca un adept al reformelor și al modernizării, și beneficiind de sprijinul adepților unirii, a fost ales și în Moldova, la 5 februarie (după calendarul iulian).
„Vom fi Domn Constituțional. Vom respecta toate drepturile Adunării Elective și toate stăruințele Noastre vor avea de țel deszvoltarea noilor instituții ce ne-a recunoscut Europa și adevărata și temeinica punere în lucrare a reformelor, ce sunt menite de a introduce în societatea noastră marile principii ale statelor moderne.(…)
Unirea Principatelor Române nu a fost încă un proces complet, deoarece puterile străine și Porțile Otomane (sub a căror suzeranitate se aflau Principatele) trebuiau să-și dea acordul. Cu toate acestea, Unirea de la 1859 a creat un precedent și a fost un prim pas crucial.
După unirea celor două Principate sub același domnitor, s-au desfășurat negocieri diplomatice intense pentru recunoașterea oficială a acestui fapt. Prin Tratatul de la Paris din 1858, semnat de Marea Britanie, Franța, Austria, Prusia, Rusia și Imperiul Otoman, Unirea a fost recunoscută și garantată, deși formalitatea finală a avut loc în 1862.
Această unire nu a fost lipsită de contestări și rezistență, atât din partea forțelor conservatoare din cele două Principate, cât și din partea marilor puteri. Cu toate acestea, Cuza a reușit să impună reforme importante, contribuind la modernizarea administrației, justiției și a sistemului de învățământ.
Colonelul Alexandru Ioan Cuza, domn al Principatelor Unite a fost nu doar o personalitate istorică unificatoare, dar şi, la fel de important, una reformatoare. Reformele lui Cuza au vizat sistemul politic, sistemul sanitar, instituția Poștei, armata, Biserica, învățământul, justiția, fiscalitatea, serviciul vamal etc. Tot în timpul domniei lui Cuza au fost înființate primele două universități românești: la Iași, în 1860 şi la București, în 1864.
Astăzi, Unirea Principatelor Române este sărbătorită ca un moment definitoriu în istoria națională. Este un prilej de a rememora lupta pentru independență și de a reflecta asupra progresului făcut în calea construirii unui stat unitar și modern.
Unirea Principatelor Române (Mica Unire) este ZI LIBERĂ din anul 2016.
Zile libere în 2024:
- 1 ianuarie, 2 ianuarie — Anul Nou
- 6 Ianuarie – Boboteaza
- 7 Ianuarie – Sfântul Ioan Botezatorul
- 24 Ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române
- 1 mai — Ziua Muncii
- 3 – 6 mai — Paște ortodox 2024
- 1 iunie — Ziua Copilului
- 23 iunie (duminică) – Rusalii, 24 iunie (luni) — A doua zi de Rusalii
- 15 august — Adormirea Maicii Domnului
- 30 noiembrie — Sfântul Andrei
- 1 decembrie — Ziua Națională a României
- 25 decembrie, 26 decembrie — Crăciunul
