Procurorul general al României dă explicații: „România a fost vizată de campanii ample, hibride, în contextul alegerilor din 2024” | Mercenarul Horațiu Potra face demersuri pentru a obţine azil politic în Rusia | Călin Georgescu, trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicare de informații false

Procurorul general al României, Alex Florenţa, a susținut marţi, 16 septembrie, o conferință de presă în cadrul căreia a afirmat că România a fost vizată de campanii ample, hibride, în contextul alegerilor din 2024, având ca obiectiv influenţarea opiniei publice şi destabilizarea instituţiilor statului. Mai mult, Procurorul general al României a afirmat și că toate campaniile de influenţare, de dezinformare şi de creare artificială a unui trend în viralizarea mesajului lui Călin Georgescu au fost făcute cu certitudine în sprijinul său.

România a fost vizată de campanii ample, hibride, în contextul alegerilor din 2024

Procurorul general al României, Alex Florenţa, a declarat marţi că România a fost vizată de campanii ample, hibride, în contextul alegerilor din 2024, având ca obiectiv influenţarea opiniei publice şi destabilizarea instituţiilor statului.

„Din anchetele derulate la nivelul Parchetului General se desprinde concluzia că România a fost ţinta predilectă a unor campanii hibride, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacităţii de decizie a autorităţilor şi diluarea coeziunii sociale”, a precizat Florenţa în conferinţa de presă.

El a explicat că aceste acţiuni au inclus atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, dar şi campanii de micro-targetare şi dezinformare, menite să influenţeze electoratul.

Potrivit procurorului general, agresiunile hibride au exploatat vulnerabilităţile audienţei naţionale prin utilizarea platformelor sociale şi prin tehnici de inginerie socială, cu scopul de a transmite mesaje personalizate către segmente de populaţie receptive. Rezultatul urmărit a fost deturnarea desfăşurării optime a procesului electoral.

Horațiu Potra, liderul cunoscutei grupări de mercenari români și apropiat al controversatului politician pro-rus Călin Georgescu, face demersuri pentru a obţine azil politic în Rusia, potrivit declarației oficiale făcute de procurorul general al României, Alex Florența

Anunțul a fost făcut în cadrul conferinței de presă susținute pe 16 septembrie. Florența a confirmat că războiul hibrid dus de Rusia împotriva României continuă și în prezent, la nivel digital, informațional și chiar paramilitar.

„Elemente concrete cu privire la locul unde se află exact, pentru a se putea solicita în momentul de față statului respectiv extrădarea în România în baza mandatului internațional de arestare, nu avem. Avem indicii. Ce vă pot spune, în schimb, e că există date certe care rezultă din anchetă că în acest moment Horațiu Potra face demersuri în legătură cu autoritățile din Rusia pentru obținere de azil”, a afirmat Florența.

Potrivit datelor furnizate de anchetatori, Horaţiu Potra a contactat ambasada Rusiei dintr-o țară al cărei nume nu a fost dezvăluit, după ce a părăsit teritoriul României pentru a evita arestarea preventivă dispusă de justiția română.

El este dat în urmărire internațională şi chiar astăzi, 16 septembrie, a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la preşedinţie Călin Georgescu, sub acuzaţia de tentativă de lovitură de stat.

În acelaşi timp, el este acuzat şi într-un alt dosar, în legătură cu organizarea unor acţiuni violente în contextul unor proteste desfăşurate în Capitală în iarna anului trecut.

Astfel, procurorii Parchetului General susțin că presupusul protest care urma să aibă loc la Curtea Constituțională a fost, în realitate, o acțiune de război hibrid, menită să submineze structurile de putere ale statului român. Planul a fost dejucat în urma unui apel la 112, care a permis interceptarea convoiului de mercenari, aflat în drum spre București.

În mașinile acestora au fost descoperite arme albe și materiale pirotehnice din categoria F4, cele mai periculoase dispozitive pirotehnice utilizate în scopuri civile. Potra ar fi revenit în țară pe 6 decembrie 2024, după o vizită în Congo, unde fusese contactat de Andrei Avram – liderul grupării infracționale „Ciurarii”, specializată în trafic de persoane și proxenetism.

La Moscova înainte de alegeri

Ancheta scoate la iveală și relațiile strânse ale lui Potra cu entități din Rusia, inclusiv cu organizația paramilitară Wagner. Procurorii au găsit în documentele sale un bilet de avion spre Moscova și o rezervare la un hotel de lux din capitala rusă, pentru perioada 4-6 septembrie 2024.

La o postare publică făcută din centrul Moscovei de Horaţiu Potra a lăsat un comentariu inclusiv Ioan Lup, un individ descris ca fiind „șeful Wagner”, ceea ce alimentează speculațiile despre implicarea grupării paramilitare în acțiunile de destabilizare a României.

Horaţiu Potra este, de asemenea, cel care i-a pus la dispoziție lui Călin Georgescu un automobil Mercedes pentru campania din 2024, consolidând suspiciunile privind sprijinul logistic pentru un candidat cu simpatii pro-ruse.

Nu se știe exact unde e Horațiu Potra

Procurorul general al României, Alex Florenţa, a mărturisit, în cadrul conferinței de presă de marţi, că în prezent autoritățile nu dispun de informații clare referitoare la locația exactă în care se află Horațiu Potra, cercetat pentru fapte grave ce țin de siguranța națională.

„Elemente concrete cu privire la locul unde se află exact, pentru a se putea solicita statului respectiv extradărea în România în baza mandatului internaţional de arestare, nu avem. Avem indicii. Ce vă mai pot spune în schimb că există date certe care au rezultat din anchetă că în acest moment Horaţiu Potra încearcă să-şi obţină, face demersuri în legătură cu autorităţile din Rusia pentru obţinere de azil”, a spus acesta.

Întrebat direct cum poate şti că Horaţiu Potra a contactat autoritățile ruse dacă nu se cunoaște locația sa exactă, răspunsul procurorului a fost ferm, dar rezervat în privința detaliilor: „A rezultat din anumite elemente probatorii faptul că face astfel de demersuri. Cum aş putea eu devoala în acest moment fix proba din care rezultă acest element?”.

Totodată, întrebat dacă solicitarea de azil a fost deja transmisă oficial, Florenţa a oferit o precizare importantă: „Nu a cerut, face demersuri. În perioada aceasta a făcut demersuri, în orice caz”.

Călin Georgescu trimis în judecată

Parchetul General a confirmat oficial că i-a trimis în judecată pe Călin Georgescu, Horațiu Potra și cei 20 de mercenari ai acestuia. Dosarul va fi judecat la Curtea de Apel București.

Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicare de informații false.

„În continuarea comunicatelor de presă din 26 februarie 2025, 1 august 2025 și 4 august 2025, procurori din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus trimiterea în judecată a 22 de inculpați: 

•    un inculpat (trimis în judecată în altă cauză) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale);

•    un inculpat (arestat preventiv în lipsă), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică;

•    doi inculpați (arestați preventiv în lipsă), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale;

•    doi inculpați (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept;

•    16 inculpați (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

În rechizitoriu, procurorii au reținut că, în contextul Hotărârii nr. 32 din data 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României prin care s-a dispus anularea alegerilor prezidențiale din România din anul 2024, în dimineața zilei de 7 decembrie 2024, între orele 10:51 – 12:01, primul inculpat, fost candidat la respectivele alegeri, s-a întâlnit pe raza localității Ciolpani, jud. Ilfov, în incinta unui centru de echitație, în condiții de clandestinitate, cu cel de-al doilea inculpat (mercenar cu activitate în zone de conflict internațional și implicare în activități de recrutare și instruire paramilitară, de a cărui susținere s-a bucurat pe perioada derulării campaniei electorale precum și anterior, în scopul pregătirii acesteia).

Cei doi inculpați au pus în discuție un plan conform căruia al doilea inculpat, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare, urmau să desfășoare în data de 8 decembrie 2024 în municipiul București, în contextul unor acțiuni de protest, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pașnic al acțiunilor de protest în manifestații caracterizate prin violență. Strategia urmărea, prin contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat.

Cu referire la acțiunile primului inculpat, procurorii au evidențiat că acțiunile acestuia, materializate în organizarea în condiții de clandestinitate a întâlnirii și în discutarea planului privind conduita de urmat, ținând cont de toate circumstanțele reale și personale, de relațiile anterioare dintre inculpați, și demersul de contactare a liderului unei organizații radical-naționaliste, cu mesajul că în ziua următoare va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret, precum și comunicarea de informații false cu caracter alarmist și potențial manipulator și adresarea unor îndemnuri vizând continuarea votului – în ciuda deciziei de anulare a alegerilor, în cadrul unei emisiuni difuzată de un post de televiziune în seara zilei de 7 decembrie 2024, au întreținut, respectiv întărit rezoluția infracțională a celui de-al doilea inculpat.

Ca urmare a planului stabilit, cel de-al doilea inculpat a organizat/coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, iar în cadrul acestuia s-a stabilit deplasarea spre municipiul București cu 7 autoturisme, urmând ca, după ajungerea în capitală, membrii săi să declanșeze proteste împotriva organelor care exercită autoritatea de stat, apte să atragă angrenarea și largul suport al populației. Protestele urmau a fi deturnate în acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă a primului inculpat, în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al asigurării reconfigurării ordinii constituționale, prin detașarea de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept, punând în pericol siguranța națională.

Subsecvent, în operaționalizarea planului infracțional, în aceeași zi de 7 decembrie 2024, după organizarea modului de deplasare și asigurarea logisticii, constând în autoturisme și un număr însemnat de obiecte periculoase, precum cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, a două pistoale și a unui număr total de 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conținut mare de substanță explozivă cu potential de a produce explozii puternice, răni grave sau deces, incendii sau pagube materiale semnificative), grupul a început deplasarea, în mod organizat, spre municipiul București.

Ca urmare a unui apel efectuat la Serviciul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, s-a procedat la efectuarea unor filtre de poliție care, în noaptea de 7/8 decembrie 2024, în intervalul orar 01.30 – 03.00, au reușit depistarea și oprirea în trafic, pe raza localităților Balotești-Săftica, jud. Ilfov, com. Mănești, jud. Dâmbovița, com. Cornești, jud. Dâmbovița și mun. București, sector 1, a celor 7 autoturisme, în 4 dintre acestea fiind descoperite obiectele periculoase menționate mai sus.

Toți cei 21 de membri ai grupului constituit au acționat în cunoștință de cauză în raport cu motivul deplasării pe raza municipiului București, respectiv în scopul anterior precizat, aderând la o formațiune organizată de tip paramilitar, controlată de cel de-al doilea inculpat.

Urmarea imediată a acțiunilor inculpaților a constat în punerea în pericol a securității naționale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională precum și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii.

Prin raportare la situația de fapt expusă anterior, procurorii au relevat următoarele aspecte jurisprudențiale:

În ceea ce privește noțiunea de ”ordine constituțională”, în cuprinsul Deciziei nr. 70/2023, Curtea Constituțională a reținut că aceasta desemnează un concept amplu descris şi dezvoltat în jurisprudenţa sa anterioară, din care rezultă, cu claritate, precizie şi previzibilitate caracteristicile, conţinutul şi limitele acesteia.

Astfel, prin Decizia nr. 611 din 3 octombrie 2017, Curtea a constatat că „respectarea statului de drept nu se limitează la această componentă, ci implică, din partea autorităţilor publice, comportamente şi practici constituţionale, care îşi au sorgintea în ordinea normativă constituţională, privită ca ansamblu de principii care fundamentează raporturile sociale, politice, juridice ale unei societăţi. Altfel spus, această ordine normativă constituţională are o semnificaţie mai amplă decât normele pozitive edictate de legiuitor, constituind cultura constituţională specifică unei comunităţi naţionale”.

Prin aceeaşi decizie, anterior citată, Curtea a mai reţinut că ordinea constituţională vizează şi „respectul pentru Constituţie” care „nu poate fi limitat la executarea literală a dispoziţiilor sale operaţionale. Constituţia prin însăşi natura sa, în plus faţă de garantarea drepturilor omului, oferă un cadru pentru instituţiile statului, stabileşte atribuţiile şi obligaţiile acestora. Scopul acestor dispoziţii este de a permite buna funcţionare a instituţiilor, (…).”

Reține în continuare Curtea că, potrivit doctrinei de drept penal, prin „ordine constituţională” se înţelege ordinea izvorâtă din normele şi principiile constituţionale de instituire a organelor statului şi a modului de funcţionare şi de îndeplinire a atribuţiilor acestora, în scopul funcţionării statului de drept şi respectării şi garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Acţiunea armată şi acţiunile violente desfăşurate în mod clasic (în spaţiu terestru, aerian sau maritim sau, mai nou, în spaţiul cybernetic), dacă sunt exercitate în scopul schimbării ordinii constituţionale, prezintă un pericol deosebit pentru securitatea naţională, inclusiv pentru atributele fundamentale ale statului.

Încercările de lovituri de stat încalcă normele de drept penal, prin afectarea relațiilor sociale la care poporul a aderat (dându-le legitimitate) și care sunt pe deplin legitime prin adeziunea sa la politicile exercitate prin puterea de stat, produsă prin alegeri derulate cu respectarea legii fundamentale.

Într-un stat de drept întemeiat pe supremația Constituției și legalitatea exercitării puterii, orice tentativă de schimbare a ordinii constituționale pe cale extralegală, fie prin violență fizică, fie prin presiune sistemică, constituie o atingere gravă adusă principiilor fundamentale ale organizării statale.

Astfel de acțiuni nu doar că încalcă dispozițiile constituționale referitoare la modalitățile de revizuire a Legii fundamentale, dar transgresează și limitele admise ale manifestării suveranității populare, substituind voința democratică cu acțiuni arbitrare, ilegitime și destabilizatoare.

În această categorie a acțiunilor ilicite de o gravitate deosebită, contrare ordinii constituționale, pot fi incluse, în funcție de mijloacele utilizate și de natura pericolului social generat, o serie de conduite, atât clasice în manifestare, cât și adaptate realităților tehnologice și geopolitice actuale, specifice contextului modern al amenințărilor hibride.

Printre acestea, cu relevanță în prezenta cauză, se identifică tentativa de  subminare a autorității constituționale legitime și de declanșare a unor conflicte interne, de tip insurecțional sau paramilitar, toate în contextul unor acțiuni subversive de natură politică, desfășurate prin structuri extra-instituționale cu orientări ideologice radicale, adesea de factură naționalist-extremistă, manifestate prin forme organizatorice informale sau prin entități politice marginale, care își articulează discursul și acțiunile în opoziție sistematică față de instituțiile fundamentale ale statului și principiile ordinii constituționale.

Acestora li se adaugă manipularea informațională metodică, menită să altereze percepția publică și să erodeze încrederea în ordinea democratică.

Toate aceste forme de manifestare ilicită reprezintă, în esență, expresii moderne ale pericolului împotriva securității constituționale și legitimează aplicarea unor măsuri coercitive proporționale, în vederea protejării valorilor axiologice fundamentale ale statului român, perspectivă din care legea penală intervine în mod necesar ca instrument de apărare a ordinii constituționale, incriminând în mod expres, prin art. 397 Cod penal, faptele săvârșite în scopul înlăturării prin violență a autorităților constituționale ori al schimbării ordinii constituționale în afara cadrului legal.

Pe baza premizelor teoretice privind conceptul de putere de stat, înțeleasă ca expresie instituționalizată și legitimă a suveranității naționale exercitate exclusiv de popor prin reprezentanții săi aleși, rezultă că orice tentativă de obstrucționare, subminare sau împiedicare a exercitării acestei puteri, indiferent de forma sa, constituie o atingere gravă adusă ordinii constituționale și principiilor fundamentale ale statului de drept. Puterea de stat, ca relație juridico-politică oficială între guvernanți și guvernați, nu poate fi supusă unor presiuni sau ingerințe din partea unor grupuri sau entități sociale care, în mod unilateral, contestă legalitatea unor decizii adoptate de autorități competente.

În consecință, nu poate fi justificată, sub nicio formă, acțiunea unei părți a societății de a recurge la manifestări violente sau constrângătoare împotriva autorităților statului, chiar și în ipoteza în care acea parte apreciază că decizia contestată ar fi greșită ori abuzivă. O asemenea conduită nu doar că se plasează în afara cadrului constituțional și democratic al exprimării politice, dar este, prin natura sa, de natură să creeze dezechilibre instituționale majore, să afecteze stabilitatea ordinii publice și să îngreuneze sau chiar să împiedice exercitarea normală a funcțiilor fundamentale ale statului. Într-un regim democratic, contestarea deciziilor autorităților trebuie să se realizeze pe cale legală și pașnică, prin mijloace prevăzute de Constituție și lege, și nu prin acțiuni de forță care alterează echilibrul constituțional și amenință integritatea mecanismului juridico-politic.

Rechizitoriul cauzei a fost trimis la Curtea de Apel București, instanță competentă material și teritorial să judece cauza în fond.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăţie.” – a informat Parchetul General printr-un comunicat.