„HORS MENU” (III) | DE LA „PACTUL RIBBENTROP – MOLOTOV” LA „PACTUL” TRUMP – PUTIN SAU UNDE DRACU’ SE MAI REGĂSEȘTE ROMÂNICA PE HARTA EUROPEI?
– DIVIZIUNEA A –
0. Lămuriri
De obicei, în această parte calendaristică finală a anului, oamenii se împart în mai multe categorii: (i) cei loviți de „filoxera” sărbătorilor (nu ne aflăm noi, oare, de la Motanu’ Arpagic încoace, în „Luna cadourilor”?); (ii) cei ahtiați să „iasă în peisaj” pe la stațiuni de iarnă (cu schi sau fără’, autohtone sau de aiurea), respectiv, în spații exotice; (iii) cei care „se achită” de obligația de a-și vizita musai neamurile / prietenii… sau… „organele în drept”…; (iv) cei care taie frunze la câini, în lipsa vreunei alte ocupații; … or mai fi fiind – cu siguranță – și alte „categorii”, dar acum nu-mi vin în minte… În ceea ce mă privește, fiind lăsat acasă „singuroi” (ce mare bucurie, parol!) pot să mă confrunt cu gândurile mele, fără a mai fi bruiat de altceva… O trăsătură comună a tuturor categoriilor de mai sus (și a celor ce au fost „omise”) este obișnuitul „bilanț” de sfârșit de an și de „proiecții” pentru viitor. Proces psihic complicat, de cele mai multe ori, nesincer…
Pentru mine, practic, scăpat de „corvezile” casnice „de sezon”, nu mi-a mai rămas decât „plăcerea” de a zapa… Pentru cei neavizați, verbul „a zapa” are două sensuri [apud DEX ‘09]: (a) „a schimba frecvent canalele TV cu telecomanda”; azi, prin extensie, „a naviga” liber și aiuristic pe NET (implicit pe toate social media posibile); (b) „cuvânt care imită lătratul câinelui” (!); minunat umor involuntar, mai ales când ne referim la „a zapa pe social media”…
Astfel, am avut și am în continuare ocazia de a urmări o serie de poziții (avizate dar și „ne-avizate”) ale unor persoane care au realmente ceva de spus, dar și ale unora care au uitat zisa „dacă tăceai, filosof rămâneai”… Evident, totul „focuss”-at pe veșnica „actualitate” a interogației «unde naiba se află Românica noastră – azi – pe harta Europei?»…
1. De la „Ignat”-ul scroafei la „scrofălirea” Ignatului, made by Șoșo-Coaia of Bruxelles și „Ce are sula cu prefectura” în cazul „pactului” Trump – Putin…
Poate vă întrebați, boieri dumneavoastră, ce legătură este între cele două „pacturi / pacte” menționate în titlul prezentului episod și obișnuitul „dat în stambă” al Șoșo-Coaiei noastre naționale of Bruxelles… veșnic însoțită de Iphon-ul ei de selfie-uri („auto-poze” & „auto-filmulețe”)… În toate cazurile este vorba de „tăiatul porcului / scroafei” și… „pomenile” aferente… Victima este Europa! Mă voi explica pe îndelete. Deocamdată, pentru mine, a devenit o obsesie maladivă întrebarea „de ce oare, «cei» de la Bruxelles nu-i mai ridică odată imunitatea, cea «europarlamentară», la Șoșo-Coaie?”… Ce bine era! Mai ales că și autoritățile noastre în drept au cerut expres și explicit acest lucru… Ar fi fost bine, căci „sus-numita” avea ocazia fericită de a fi trimisă la odihnă într-o „clinică de oameni foarte, foarte, foarte nervoși” (pace, Mel Brooks!)… Și așa, din cauza volumului ei a-gabaritic, nu-mi prea mai încăpeau și alte personagii „feministe” în a mea „Menajerie de sticlă” (alias „Cutia Pandorei”)…
«„Domnu’ Simion, uitați scroafa pe care o agresați dumneavoastră sexual” (…) „Toate mișcările de unitate eu le-am făcut. Au fost refuzate de fiecare dată de George Simion și AUR. Și am spus că trec peste toată mizeria (…) A fost ultima încercare de unificare cu AUR vreodată. Este mult prea infiltrat de PSD, iar acordul semnat cu PSD-ul este mult prea prea mare. (…) Deci, ce ne reproșați, mă, nouă? Păi că suntem la fel ca PRM-ul și Vadim, pentru că toți ceilalți sunt ai sistemului, ce dracului sunteți așa proști?”, a spus Diana Șoșoacă. (…) Apoi, într-o altă secvență, (…) se apropie de porcul sacrificat și precizează:„Vai, Simioane, cum ai lăsat scroafa asta agresată sexual! Nici șoricul n-a mai rămas de ea!”. De altfel, a lansat un „atac” și la adresa lui Călin Georgescu, în dialog cu un membru de partid. „Ia ziceți domnule Amititeloaie, de câte ori a încercat să distrugă S.O.S. domnul Georgescu? Câte puciuri am avut făcute de el?”, a continuat liderul S.O.S.» [Andreea Voicu, Gândul, 24 decembrie, 2025]. Fără comentarii…
Orice tăiere serioasă de porc / scroafă, în zona de timp a Sf. Ignat, dacă se respectă, trebuie urmată și de „o pomană a porcului”. Întrebarea crucială care ne sare – în minte și în ochi – este: În ce a constat „pomana porcului” în Pactul Ribbentrop – Molotov și în ce constă aceeași pomană în noul pact – care „se coace”- între Trump [D.D.D. – Donald-Duck-Dick – Cel Mult ] și Putin [Cel Puțin]?
Ciudat – doar vi se pare! – Șoșo-Coaia of Bruxelles & Gică a lu’ Simion di la Vrancea sunt un „cordon ombilical” atemporal (!) între 1939 și 2025… Prima, tot cochetează cu rușii (pe terenul Ambasadei lor sau chiar pe terenul lor propriu, de acasă); al doilea, nu scapă (mai nou) nici o ocazie spre a ne reaminti cât de „dorit” e respectivul în țara lui Uncle Sam… Atitudinea lor (comună!) față de Europa este una de dispreț… Chiar dacă și Românica se găsește pe acest „Bătrân continent”. Șoșo-Coaia este „coloana a V-a” a Rusiei iar Gică se vrea „o șiră similară”, dar a Americii… Iată, boieri dumneavoastră, noima „scrofălirii” Ignatului: în cazul ambelor personagii, pe masa de lucru a măcelarului, porcul / scroafa (doar în mintea lor!) este Europa și implicit, Românica!… Reamintesc lexicul: «(a) scrofălí, scrofălesc, (scrofăi, scrofălui), v.t. A insulta în mod grosolan, a adresa cuvinte obscene; a certa, a mustra. – Din scroafă + suf. -ăli» [MDA].
2. „Ruinele durează mai mult decât ceea ce s-a ruinat”…
În anii studenției mi-am făcut un prieten (studia psihologia), a cărui „viață boemă” era destul de „exagerată”… Noi îl porecliserăm „Foca”, după mustața „pe oală” (ce oală, era ditamai cazanu’!…). I se reproșa adesea că va ajunge, repede, o… „ruină”. Din păcate, viața lui s-a sfârșit prea devreme, tragic, într-un accident la Mamaia. Era în fața anului IV de studii… La reproșurile care i se făceau, el răspundea invariabil cu cuvintele redate mai sus, în titlul acestui paragraf. Le țin bine minte; mai mult, cred c-am mai pomenit de ele și altă dată în Critic Arad… Iată, „zisa” lui îmi prinde bine la ceea ce vreau să spun acum…
În aceste ultime zile din an, când „zapam” pe computer, m-am „întâlnit” cu alte „zise”, parvenind din partea unei „voci” pe care o respect mult. Mai ales pentru spiritul său viu și extrem de tăios. După cum bănuiți, boieri dumneavoastră, este vorba de CTP. Într-un interviu recent, redat pe sticlă, m-am înfuriat – de invidie (!) – căci a rostit exact ceea ce gândeam și eu de multă, multă vreme… În sufletul meu, blestemam că „mi-a furat” și vorbele mele și duhul meu… Dar să fim drepți: primul sosit, primul servit…
- Întrebările care se pun de către mulți oameni de bună credință sunt:
Ce se întâmplă cu Europa – în aceste vremuri tulburi, în care un război pustiitor bate la ușă? Care este motivul pentru care Europa (cea liberă și democratică!) nu răspunde corespunzător acestei uriașe provocări, cu rădăcini în războiul – clar! – de agresiune, al Rusiei împotriva Ukrainei? Cum se explică această ascensiune spre „extrema dreaptă” (sau stângă?) a „suveranismelor și naționalismelor” ce tind să „spargă” ideea de Europă unitară (U.E.), o tentativă de răspuns (rațional!) la toate „sfășierile” ce i-au măcinat istoria de până acum? Și, mai ales, pot eu, ca individ de aiurea, din acest spațiu geo-politic, să mă simt, să sper că sunt CETĂȚEAN AL EUROPEI? Poate totul sună prea „liric”, dar fiți siguri, boieri dumneavoastră, că – personal – detest lirismul, stilul „melo…”!
Părerea mea este că, în lumea de azi, asistăm la o „renaștere” sui generis a doctrinei spațiului vital (Lebensraum) sub forma unui „balaur cu trei capete”: America, Rusia, China. Deși toate trei rostesc cu voce tunătoare că vor pace în lume, din gurile lor țâșnesc flăcările care alimentează războiul din Europa: agresiunea Rusiei asupra Ukrainei. Toate trei capetele sunt expresia a trei ipocrizii notorii:
a) Yankeii, a căror față tinde să capete unicitatea portretistică a lui D.D.D. sunt „ghidați” de doctrina MAGA (= America first)… dar în ce sens? Toate tunurile sunt puse pe „soroșim”, „globalism”, deși America este cea mai globalistă țară a planetei și dorește să rămână unica astfel. Proclamă cu lacrimi de crocodil că Unchiul Sam nu mai trebuie văzut drept gardianul planetei (a se citi „paznicul & promotorul acelui American Way of Life”!). Mai nou, prin gura lui D.D.D., avem de-a face cu un fel de „pragmatism economic”, care traduce toate relațiile internaționale în termeni de afaceri (evident, „profitabile” , dacă nu exclusiv, măcar preponderent, pentru americani). Pace, CTP… câtă dreptate ai avut! Interesul profund al Washingtonului nu este de „a pacifica” acea zonă a Europei unde are loc măcelul din Ukraina: vânzarea de armament Europei Occidentale spre a fi, mai departe, donat ucrainenilor, este mai utilă, mai profitabilă decât să se pună capăt războiului. Dacă se va întâmpla totuși să se ajungă la o pace durabilă (eu mă îndoiesc), tot yankeii vor fi în linia întâi a frontului reconstrucției Ukrainei cu avantajele de rigoare. „Tangoul”, dansat cu Rusia lui Putin, are o singură noimă: la listele cu „n” puncte ale „proiectelor de pace” („mai las eu, mai lasă și tu”), oricum, peste capul lui Zelenski, este suficient ca una din cele „două părți” (i.e., SUA sau ex-URSS) să se zburlească, spre a reformula sau a propune „noi” și „noi” proiecte de „pacificare”; „lălăiala” poate continua astfel la nesfârșit, plătită cu sânge ucrainean… dar… cu profit yankeu…
b) Rusnacii, întrupați după „chipul și asemănarea” lui Putin, se află simetric (dar nu opus!!!) în raport cu vecinii lor de peste Behring… Au glisat de la revoluția proletară mondială (Lenin – Troțki), la doctrina suveranității limitate (Brejnev), spre a ajunge la teza apărării statutului existențial al Maicii Rossia… Putin poate controla Rusia cum vrea el, atâta timp cât îşi droghează populaţia cu sentimentul stării de asediu (moștenire de la Marele Război Patriotic: 1941 – 1945). Dacă Europa (măcar!) vrea sincer pace, atunci trebuie să se întoarcă la raporturile geo-politice de dinainte de 1997. Asta înseamnă o supralicitare continuă a Kremlinului: retragerea zonei NATO și înlocuirea ei cu un „cordon sanitar” de state neutre (a se citi „reîntoarse” sub „pulpana ocrotitoare” a Moscovei”). Culmea este că tot Kremlinul, mai nou, „țintește” și spre Finlanda & Suedia; ele trebuie „pedepsite” pentru trădarea de a fi renunțat la neutralitate. By the way, nimic nou sub soare: setea de noi teritorii – în numele securității statale (sic!) – s-a transmis și peste gârla atlantică: D.D.D. a reluat șlagărul cu Groenlanda (implicit, cu Canada și… ce mai visează el…). Am afirmat de mai multe ori, chiar și în „paginile” de la Critic Arad: „Testamentul lui Petru cel Mare” trebuie musai îndeplinit și, dacă se poate, „și mai și”… de ce nu o extindere asupra întregii Europe de Vest? La Pacific, rușii au ajuns de multă vreme… de ce nu și la Atlantic? Doar vorbim de Eurasia… n’est-ce pas? Îmi râd în barba mea albă de patriarh: oare ce le trece acum prin cap britanicilor mei dragi?
c) China, hei… „Marea Chină”… marea enigmă a actualității, dar cu rădăcini în urmă cu aprox. 5.000 de ani! Azi, adevăratul „contra-balans” la expansionismul american… Deocamdată, un contra-balans economic… în viitor… să ne ferească… Să nu ajungem să iubim deșănțat vodka rusească ca să scăpăm de picătura chinezească!… Azi ne întrebăm ceva de ne-visat acum vreo câteva decenii: Cine e suzeranul și cine vasalul în raportul ex-URSS (Federația Rusă) și R.P. Chineză (eterna Chină)? Nu vă grăbiți cu răspunsul pentru că…!
Când vorbeam de „ruinele care durează mai mult decât ceea ce s-a ruinat” nu era o glumă amară, nici măcar un cinism. Doream să sugerez doar că – în ceea ce privește Europa – din perspectiva unui european convins, chiar că încercăm să salvăm aceste „ruine”… Și, Doamne, ce ruine! E vorba de moștenirea greco-romană, iudeo-creștină… ceea ce a făcut ca totuși Europa să rămână leagănul civilizației moderne și post-moderne. Nu subapreciez alte culturi ale planetei (poate mai vechi decât a noastră!), dar nota comună acestora este că – azi – și ele se aliniază la ceea ce aș îndrăzni să numesc „The European Way of Life and Civilization” (cu americanii, m-am lămurit!).
În Diviziunea B, voi continua să depăn – in extenso – teza pe care o susțin (dar pe care nu am etalat-o decât implicit până acum…): America și Rusia sunt pe cale de a încheia un fel de „pact” de neagresiune dar și de împărțire a Europei în două: zona „ex-sovietică” (mai degrabă, „post-sovietică”!) & „zona Europei neputincioase în fața unchiului Sam” (mai degrabă „aservită” intereselor yankee!). Pactul post- Ribbentrop-Molotov, recte, înlocuit cu pactul Trump-Putin! „Întâlnirea de gradul III” din Alaska nu fost – primordial – o tentativă de acord de pace Rusia – Ukraina! Așa se vor explica multe (în diviziunea B)… probabil, după Anul Nou…
Deocamdată, singura informație notabilă este că duminică, 28 decembrie, A.D. 2025, C.C.R. și-a amânat (cică, pe luni…) pronunțarea acceptării sau respingerii așteptatei decizii guvernamentale cu privire la justiție (vechimea minimă pentru pensie, cuantumul pensiei „normale” (pe baza contributivității) și „anormale” (pe baza simandicoșeniei oamenilor legii) și… alte drăcovenii… Părerea mea e că… nu… (completați voi, boieri dumneavoastră!…).
No, acum nu pot decât să vă zic – din tot sufletul – un sincer LA MULȚI ANI!
Citește și:
- seria HORS MENU – AICI Partea I și AICI Partea II
- mai multe articole ale autorului: AICI – Reportaje și AICI – Opinii













