CET Arad: 20 de ani de administrare dezastruoasă – de la 991 de angajați și profit la datorii de 100 milioane euro și 308 milioane lei – bani publici

Factura de 1.300 lei și casa rece

Iarna 2025–2026 a fost una dintre cele mai lungi din ultimele trei decenii. În Arad, arădenii racordați la sistemul centralizat de termoficare au primit facturi record. Unii au plătit peste 1.300 de lei pe lună pentru căldură — și au stat în case reci.

Pe 8 ianuarie 2026, o deconectare a sistemului de alimentare cu energie electrică al CET Hidrocarburi a redus brusc temperatura în calorifere pentru toți abonații din oraș. Directorul Victor Ciulean a transmis un comunicat: „Vă prezentăm scuze pentru disconfortul creat.” Nicio compensație. Nicio explicație tehnică serioasă.

Directorul a confirmat ulterior că iarna 2025–2026, deși cea mai lungă din ultimele trei decenii, a produs cea mai mică cantitate de energie termică livrată din istoria CET Hidrocarburi — 175.448 gigacalorii, față de 179.469 în sezonul 2023–2024, care fusese cel mai scurt. Arădenii au plătit mai mult pentru mai puțin.

Aceasta nu este o întâmplare. Este rezultatul a 20 de ani de decizii administrative luate de aceiași oameni, sub același partid, cu aceiași bani publici.

Cele două CET-uri — ce sunt și de ce există două entități

Puțini arădeni știu că în oraș există — sau au existat — două centrale electrice de termoficare distincte, cu CUI-uri separate, bilanțuri separate și soarte complet diferite.

CET Arad SA (CUI 14593668) — centrala mare, situată la ieșirea din oraș, pe Calea 6 Vânători. Înființată în 2002, a funcționat ca principalul producător de energie termică pentru Arad. Astăzi este în faliment. Are datorii de 308 milioane lei și o cifră de afaceri de 200.000 lei. A ajuns de la 991 de angajați la 4.

CET Hidrocarburi SA (CUI 26176052) — centrala mică, pe Bulevardul Iuliu Maniu 65–71, în inima orașului. Funcționează pe un amplasament cu istorie de peste 125 de ani — prima capacitate de producere a energiei electrice din Arad a fost construită acolo în 1897. Astăzi aparține 100% Consiliului Local Municipal Arad și este beneficiara unui proiect PNRR de 100 de milioane de euro.

Cele două companii nu au existat întotdeauna separat. Au fost o singură entitate până în 2009.

2009 — Falcă scindează CET Arad

Pe 31 martie 2009, Consiliul Local Municipal Arad, condus de primarul Gheorghe Falcă, a adoptat Hotărârea nr. 117 prin care aproba divizarea CET Arad SA în două entități separate. Decizia a fost prezentată ca tehnică — o cerință a studiului de fezabilitate întocmit de firma suedeză AF Consult AB, în contextul unui acord de pre-finanțare cu BERD.

Efectul real al scindării: centrala mare rămâne cu datoriile și cu infrastructura veche, centrala mică rămâne cu rețeaua de distribuție și cu accesul la bugetul local. Separarea creează premisele pentru privatizarea centralei mari — fără a compromite formal furnizarea de căldură pentru populație, care rămâne la centrala mică.

Pe 2 noiembrie 2009, CET Hidrocarburi SA este înregistrată oficial la Registrul Comerțului. Din 1 ianuarie 2010, cele două societăți funcționează efectiv separat. Acționar unic al CET Hidrocarburi SA: Municipiul Arad.

Decizia de scindare va fi, cu perspectiva anilor, cea mai importantă decizie administrativă luată vreodată în domeniul termoficării arădene. Ea a creat arhitectura din care s-au tras toate consecințele ce au urmat.

Clientela PNL plasată în CA-ul CET Arad SA

Imediat după scindare, pozițiile din Consiliul de Administrație al CET Arad SA au fost ocupate de oameni cu legături directe la primarul Falcă și la organizația PNL/PDL Arad.

Ioan Plaveți — secretar general al PDL, omul de încredere al lui Falcă, președintele organizației județene liberale — a preluat funcția de președinte al Consiliului de Administrație. Salariul: peste 4.000 lei/lună, circa 50.545 lei pe an, pentru supravegherea unei companii care intra treptat în colaps.

Alături de el: Lucian Riviș, consilier personal al primarului Falcă și fost deputat PDL. Gheorghe Hușiu, fost consilier local PDL. Cosmin Șerb, consilier local PDL. Soția lui Plaveți lucra tot la CET Arad.

Ovidiu Moșneag, consilier personal al lui Falcă, era pus să controleze relația dintre CET Arad SA și CET Hidrocarburi SA — adică supraveghea ambele entități în același timp, deși interesele lor erau direct conflictuale. Presa locală a documentat conflictul de interese în detaliu. Nu s-a luat nicio măsură.

În paralel, Primăria Falcă cerea repetat bani de la Ministerul Dezvoltării pentru CET: 41 milioane lei, 34 milioane lei, 6,3 milioane lei, 6,7 milioane lei — în tranșe separate, de-a lungul mai multor ani. Banii intrau. Situația nu se îmbunătățea.

Bilanțurile oficiale — 20 de ani de cifre

Datele de mai jos provin din bilanțurile depuse oficial la Ministerul Finanțelor. Nu sunt estimări. Sunt documentele publice ale celor două companii.

CET Arad SA — prăbușirea în cifre (2005–2025)

*2023: profit contabil din restructurare în faliment, nu activitate comercială reală. Sursa: bilanțuri oficiale depuse la Ministerul Finanțelor.

CET Hidrocarburi SA — pacientul cronic (2010–2024)

Sursa: bilanțuri oficiale depuse la Ministerul Finanțelor, CUI 26176052.

Cifrele spun o poveste clară. CET Hidrocarburi SA a avut capitaluri proprii negative din al doilea an de existență — 2011. A funcționat aproape neîntrerupt în insolvabilitate timp de 15 ani, supraviețuind exclusiv din subvenții din bugetul local. CET Arad SA a intrat în negativ în 2018 — primul an complet de guvernare Bibarț — și nu a mai ieșit niciodată.

2018–2022 — Falimentul sub Bibarț

Călin Bibarț a preluat primăria Aradului în vara lui 2019. Dar primul an complet al mandatului coincide cu 2018 — an în care CET Arad SA trece pentru prima dată în capitaluri proprii negative: minus 11,5 milioane lei.

Din acel moment, curba e verticală în jos. 2019: minus 31 milioane lei capitaluri proprii. 2020: minus 72 milioane lei. 2021: minus 141 milioane lei. 2022: minus 316 milioane lei — cu o pierdere netă de 112 milioane lei într-un singur an.

2022 este anul în care instanța admite oficial falimentul CET Arad SA. Tot în 2022, Garda Financiară și administratorul judiciar Eurosmart Timișoara preiau situația. Tot în 2022, CET Hidrocarburi plătește 6,3 milioane lei subvenție în avans — fără documente justificative — către AOT Energy, companie care urma să cumpere activele CET Arad SA. Curtea de Conturi va documenta această neregulă doi ani mai târziu.

AOT Energy — elvețienii care au cumpărat centrala

Pe 20 februarie 2023, creditorii CET Arad SA se reunesc la sediul Eurosmart din Timișoara. Pe ordinea de zi: ce se întâmplă cu creanța pe care CET Arad SA o deține asupra datoriilor CET Hidrocarburi. Primăria Arad se opune scoaterii la licitație a acestor creanțe. Pierde votul.

La scurt timp după, AOT Energy SRL — firmă controlată de o entitate juridică din Elveția, fostă chiriașă și creditoare a CET Arad SA — câștigă licitația publică pentru centrala mare. Prețul: 27,3 milioane euro, reprezentând 90% din valoarea de piață estimată.

Același investitor, prin diferite companii, apare implicat și în falimentul centralei termice de la Bacău și în tentative similare la CET Iași și termoficare Ploiești. Modelul e același: o companie intră în insolvență, un creditor privat preia activele la preț de faliment, statul rămâne cu datoriile.

AOT Energy cumpără centrala mare cu 27,3 milioane euro. Dar CET Hidrocarburi — compania Primăriei — datora fostei centrale 23–27 milioane lei. Prin preluarea creanțelor votată în adunarea creditorilor, AOT preia și dreptul de a cere acești bani de la Primărie.

Din aprilie 2025, AOT sistează furnizarea gazului către CET Hidrocarburi. Motivul: datorii de 19–20 milioane lei neplătite, trei planuri de eșalonare propuse și nerespectate de Primărie. Directorul AOT, Mihai Ion, a declarat public că Primăria oferise 250.000 lei pe lună pentru o datorie de 20 milioane — adică 6,5 ani de plată. „Noi am furnizat un serviciu, pentru care este normal să fim plătiți”, a spus Ion.

Bibarț a răspuns acuzând AOT că nu plătește taxele locale. Ion a confirmat că nu le poate plăti — pentru că Primăria nu îi plătea facturile. „Nu avem de unde bani.”

În noiembrie 2025, Garda de Mediu intervine la fosta CET Arad SA: AOT vânduse deja cazanul nr. 1 la fier vechi, fără autorizație de mediu. Garda blochează demolarea cazanului nr. 2. Amendă potențială: 100.000 lei.

Vezi și:

AOT Energy este în PRAGUL FALIMENTULUI | Discutăm despre un grup infracțional organizat, cu expertiză în distrus afaceri rentabile, în plasa căruia a căzut și Primăria Arad | EPISOD PILOT

100 de milioane euro PNRR — cine câștigă

În timp ce CET Arad SA intra în faliment, Primăria Bibarț obținea una dintre cele mai mari finanțări europene din istoria termoficării românești: 100 de milioane euro prin PNRR — Componenta 6 Energie — pentru retehnologizarea CET Hidrocarburi SA.

Proiectul prevede construirea unei unități de cogenerare de înaltă eficiență — trei motoare INNIO Jenbacher, fiecare cu 10,5 MW electrici, plus recuperare energie termică. Capacitate totală după finalizare: 127 MW termic și 31,3 MW electric. Tehnologie în premieră în România: echipamentele pot arde hidrogen în amestec cu gazul metan.

Structura de finanțare: 62% fonduri europene nerambursabile — circa 62 milioane euro din PNRR — și 38% din bugetul propriu al Primăriei Arad — circa 38 milioane euro din taxele arădenilor.

În februarie 2024, Bibarț semnează contractul de 534 milioane lei cu asocierea Elsaco Electronic SRL + Elsaco Engineering SRL + Vestra Industry SRL. Termenul contractual de finalizare a proiectului este 28 februarie 2026, iar termenul până la care se încheie exerciţiul financiar şi trebuie făcute toate plăţile este 30 iunie 2026.

La 4 mai 2026, gradul de execuție era de 85%, cu termen prelungit pentru finalizare până în luna august 2026.

Un detaliu îngrijorător apare chiar din declarațiile primarului: în martie 2026, Bibarț a recunoscut că Ministerul Energiei înregistrează „întârzieri de peste 90 de zile la unele plăți” din PNRR. Constructorul simte presiunea. Riscul de a pierde tranșe din finanțarea europeană există.

Și mai îngrijorător, beneficiarul direct al celor 100 de milioane euro este CET Hidrocarburi SA — companie cu capitaluri proprii negative de 24,7 milioane lei în 2024 și pierdere de 6,1 milioane lei în 2025. Primăria a recunoscut că situația financiară a CET H este critică și că redresarea ei ar dura între 5 și 8 ani. Soluția aleasă: o nouă companie.

Curtea de Conturi — neregulile oficiale

În martie 2024, Curtea de Conturi a finalizat auditul la CET Hidrocarburi SA. Raportul oficial nr. 25723/25.03.2024 a documentat trei categorii de nereguli.

Prima neregulă: calcularea greșită a costului energiei termice. Tariful facturat arădenilor nu corespundea cu costul real calculat conform metodologiei ANRE. Cu alte cuvinte: suma de pe factura de căldură nu era calculată corect.

A doua neregulă: subvenție de 6,3 milioane lei plătită în avans fără documente. În 2022, CET Hidrocarburi a plătit anticipat subvenția acordată de Primărie — bani din taxele locale — către AOT Energy, fără să solicite acte doveditoare înainte de plată. Bani publici transferați fără control preventiv, towards compania care urma să preia centrala mare.

A treia neregulă: angajări și sancțiuni necorespunzătoare. Angajați sancționați fără cercetări disciplinare prealabile. Amenzile aplicate nu au fost recuperate de la cei vinovați.

Termenul de remediere: 2 septembrie 2024. Amenzi administrative aplicate de Curtea de Conturi: 5.828 lei. Nimeni nu a răspuns penal.

Leontin Aslău — consilierul blocat la ușa CET

Leontin Aslău este consilier local AUR în Consiliul Local Municipal Arad și om de afaceri cunoscut în oraș. În aprilie 2025, în cadrul ședinței extraordinare CLM, a cerut public dreptul de a participa la Consiliul de Administrație al CET Hidrocarburi SA — „neremunerat, doar pentru informare”, a precizat el.

A declarat că el și alți consilieri fuseseră deja împiedicați fizic să intre la CET: „Suntem împiedicați să mergem, nu vreau să merg acolo și să fiu împiedicat să particip.”

Bibarț i-a răspuns cu un blocaj birocratic: „Dumneavoastră puteți să veniți cu o propunere de participare, merge la viza de legalitate, apoi hotărâre de consiliu.” Adică: depune o cerere scrisă, aceasta merge la avizare juridică, apoi se votează într-o altă ședință de CLM. În practică: luni de tergiversare garantată.

Un ales al cetățenilor — reprezentant democratic al contribuabililor arădeni — a fost blocat de la supravegherea unei companii care aparține 100% Consiliului Local, care primea 100 de milioane euro din fonduri europene și subvenții lunare din taxele acelorași cetățeni pe care Aslău îi reprezintă.

Iarna 2025–2026 — cel mai lung sezon, cea mai mică livrare

Iarna 2025–2026 a fost una dintre cele mai reci și mai lungi din ultimele trei decenii. CET Hidrocarburi a oprit căldura abia pe 1 mai 2026 — cu câteva săptămâni mai târziu decât în alți ani.

Directorul Victor Ciulean a confirmat public paradoxul: cel mai lung sezon rece din ultimele trei decenii a produs cea mai mică cantitate de energie termică livrată din istoria CET Hidrocarburi — 175.448 de gigacalorii, față de 179.469 în sezonul 2023–2024, care fusese cel mai scurt. Arădenii au plătit facturi maxime pentru mai puțină căldură decât în sezonul scurt din 2024.

Pe 8 ianuarie 2026, o deconectare a sistemului de alimentare cu energie electrică a instalațiilor de producere energie termică a redus temperatura în calorifere pentru toți abonații. Conducerea CET a transmis scuze. Nu au existat compensații financiare și nici explicații tehnice detaliate publice.

Sistemul vechi de distribuție — rețele de termoficare cu o lungime totală de 131 de kilometri, cu o vechime medie de peste 30 de ani — continuă să piardă căldură prin conductele deteriorate înainte ca aceasta să ajungă în apartamente. Retehnologizarea vizează centrala de producție, nu rețeaua de distribuție.

ARAD ENERGY SA — noua companie cu portița privatizării

Pe 29 aprilie 2026, Consiliul Local Municipal Arad a votat înființarea unei noi companii: ARAD ENERGY SA. Capital social: 15 milioane lei din bugetul municipiului. Acționar unic inițial: Consiliul Local. Sediul: strada Tiberiu, Arad.

Motivul oficial: CET Hidrocarburi SA se află într-o situație financiară critică, cu capitaluri proprii negative de 30.979.292 lei, pierderi reportate cumulate de 37.816.755 lei și o pierdere netă de 6.188.086 lei în 2025. Lichiditatea generală de 0,77, sub pragul minim de 1,0. Studiul de oportunitate concluzionează că redresarea CET Hidrocarburi ar dura 5–8 ani și ar bloca accesul la finanțări europene.

Soluția aleasă: o companie nouă, cu capital curat, fără datorii și fără pierderi reportate. Bibarț este mandatat personal să semneze actul constitutiv. Consiliul de Administrație ales prin vot secret: Marinela David, Anca Opreț și Dan Ciobanu.

Ceea ce documentele oficiale menționează discret dar inconfundabil: cadrul legal al ARAD ENERGY SA lasă deschisă posibilitatea unor modificări ulterioare, „inclusiv parteneriate sau capital mixt.”

Cu alte cuvinte: compania înființată astăzi cu bani publici și cu infrastructura retehnologizată cu 100 de milioane euro europeni poate deveni mâine companie privată sau mixtă. Este exact scenariul prin care CET Arad SA — scindată de Falcă, populată cu clientelă PNL, lăsată să intre în faliment — a ajuns în portofoliul AOT Energy pentru 27,3 milioane euro. Modelul se repetă. Actorii sunt diferiți. Mecanismul e identic.

Concluzie — cine plătește

Povestea CET Arad acoperă două decenii și doi primari din același partid. Nu este o coincidență. Este un sistem.

Sub Falcă: scindarea CET în 2009, plasarea clientelei PNL în funcții de conducere, pomparea a zeci de milioane de lei publici în companie, primele pierderi semnificative.

Sub Bibarț: falimentul CET Arad SA, cumpărarea ei de AOT Energy elvețian, datorii de 20 de milioane lei neplătite furnizorului, Curtea de Conturi documentând nereguli, consilieri locali blocați fizic de la supravegherea companiei, 100 de milioane euro europeni investiți într-o companie cu capitaluri negative și, ca ultim act, înființarea unei noi entități cu portița privatizării deschisă prin statut.

Arădenii au plătit factura la fiecare etapă. Au plătit cu taxele locale care subvenționau CET. Au plătit cu contribuțiile la bugetul național care alimentează PNRR. Au plătit cu facturile lunare pentru căldura din ce în ce mai scumpă și mai puțină. Au plătit cu casele reci în cea mai lungă iarnă din ultimele trei decenii.

CET Arad SA pornea în 2005 cu 991 de angajați, cifră de afaceri de 140 milioane lei și capitaluri proprii pozitive. În 2025 mai are 4 angajați, cifră de afaceri de 200.000 lei și datorii de 308 milioane lei.

987 de locuri de muncă au dispărut. 308 milioane lei datorii rămân. 100 de milioane euro europeni intră. O nouă companie se înființează. Arădenii plătesc în continuare.

Surse:

• LISTA NEAGRĂ ANAF T1 2026 | CET Arad locul 6
• Ministerul Finanțelor — Bilanțuri CET Arad SA (CUI 14593668) și CET Hidrocarburi SA (CUI 26176052), 2005–2025
• ANAF — Lista obligațiilor fiscale restante T1 2026, județul Arad
• Curtea de Conturi — Raport audit de conformitate nr. 25723/25.03.2024, SC CET Hidrocarburi SA Arad
• Radio România Reșița — Retehnologizarea CET Arad a ajuns la 85% (mai 2026)
• Agerpres — Garda de Mediu a blocat vânzarea la fier vechi a instalațiilor de la fostul CET Arad (noiembrie 2025)
• Economica.net — A fost vândut CET Arad. Cine profită? (2023)