Curtea Constituţională a decis, cu unanimitate de voturi, să admită sesizarea de neconstituționalitate făcută de preşedintele României cu privire la legea privind statutul aleşilor locali, astfel încât cei condamnaţi cu suspendare îşi vor pierde şi ei mandatul, la fel ca cei care sunt condamnaţi cu executare. Sesizarea de neconstituționalitate a fost făcută cu raportarea prevederii legale conform căreia cei care au fost condamnaţi cu suspendare pentru fapte de corupţie nu îşi pierd mandatul.
”O singură decizie am luat astăzi, în unanimitate, aceea de a admite sesizarea preşedintelui cu privire la legea 393/2004, pe care am declarat-o în totalitate neconstituţională. Am avut în vedere că s-a creat un regim discriminatoriu şi că soluţia pe care a ales-o Parlamentul ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea funcţiei de ales local. Suspendarea este tot o formă de executare a pedepsei. S-ar fi creat inechităţi”, a declarat Valer Dorneanu, preşedintele interimar al Curţii Constituţionale. Potrivit explicaţiilor oferite de Curtea Constituţională, decizia privind pierderea mandatului de către aleşii locali condamnaţi cu suspendare reprezintă o condamnare în sine şi determină pierderea integrităţii şi îl plasează pe alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcţiei, indiferent de forma pedepsei. Judecătorii argumentează că, dacă aleşilor locali condamnaţi cu suspendare nu le-ar înceta mandatul, acest lucru ar echivala ”cu un privilegiu creat acestora, împrejurare care este de natură să nesocotească prevederile art.16 alin.(1), (2) şi (3) din Constituţie”.
Curtea Constituţională a României mai are pe rol sesizarea privind dezincriminarea conflictului de interese. Legea care prevede că aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese a fost atacată la CCR de 98 de deputaţi de la 3 partide și anume: PSD, UDMR, minorităţi, plus un reprezentant PNL. Adresa de înaintare a sesizării de neconstituţionalitate a fost semnată de liderul deputaţilor PSD, Florin Pâslaru, în condiţiile în care proiectul a fost iniţiat de actualul preşedinte interimar al Camerei Deputaţilor din partea PSD, Florin Iordache, şi de deputatul UDMR Marton Arpad, fiind votat, aproape în unanimitate, de parlamentari de la toate partidele.
Unul dintre motivele invocate de semnatarii sesizării este acela că legea ”ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie” deoarece actul normativ introduce el însuşi o interpretare cu privire la conflictul de interese.
Un al doilea motiv invocat de autorii sesizării de neconstituţionalitate este că legea ”are efecte retroactive încălcând principiul neretroactivităţii legii consacrat de prevederile art. 15 alin. 2 din Constituţia României: <<Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile >>”.
De asemenea, în textul sesizării se mai precizează: ”(Legea, n.r.) asigură o clauză de impunitate retroactivă fiind o <<subtilă dezincriminare retroactivă, o veritabilă amnistie>> pentru parlamentarii care au angajat rude înainte de data la care a intrat în vigoare această interdicţie prevăzută de art. 38 alin (11) din legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, aceştia nemaiputând fi traşi la răspundere juridică penală şi civilă”.
Cu privire la această sesizare, Curtea Constituțională a amânat luarea deciziei pentru şedinţa din 13 septembrie 2016.
De reținut faptul că CCR are trei noi judecători: Livia Stanciu, Attila Varga și Marian Enache. Aceștia au fost desemnați – unul de președinte, unul de Camera Deputaților și unul de Senat. Cei trei își preiau pe 13 iulie mandatul, după depunerea jurământului de învestitură.
După înnoirea Curții, cei nouă judecători își vor alege președintele pentru următorii trei ani.
Sursa foto: Radio România Timișoara
