Cuprins
1. Curtea de Apel explică de ce Viorel Pașca nu a fost arestat
2. Ce a găsit DIICOT: 217 carduri, 409 persoane, 13 milioane de lei prejudiciu
3. Cine sunt cei cercetați, printre care un viceprimar din Holod
4. Reacția statului: Pîslaru anunță bani din Fondul de rezervă, Bolojan se distanțează
5. Apărarea lui Pașca: „mi-am folosit conștiința”
6. Ce urmează în dosar
Surse
Azilele din Bihor rămân în centrul unui dosar penal major, după ce Curtea de Apel București a motivat, pe 11 august, decizia de a nu dispune arestarea preventivă a lui Viorel Pașca și a familiei sale. Judecătorii au separat deficiențele de îngrijire constatate în centrele din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni de standardul de probă necesar pentru privarea de libertate, într-un dosar în care DIICOT estimează un prejudiciu de peste 13 milioane de lei.
Miza dosarului depășește soarta judiciară a unei singure familii: în discuție este modul în care instituțiile statului au permis, ani la rând, ca sute de persoane cu dizabilități, vârstnici și oameni fără adăpost să ajungă în centre neautorizate, finanțate parțial din pensiile și indemnizațiile beneficiarilor.
1. Curtea de Apel explică de ce Viorel Pașca nu a fost arestat
Curtea de Apel București a motivat, pe 11 august 2026, respingerea cererii DIICOT de arestare preventivă a lui Viorel Pașca și a membrilor familiei sale, potrivit motivării relatate de Digi24 și preluate de ABC News România. Instanța nu s-a pronunțat asupra vinovăției, ci doar asupra faptului că probele nu susțin, la acest stadiu, standardul cerut pentru cea mai severă măsură preventivă.
Judecătorii au reținut că persoanele cazate primeau consultații periodice, inclusiv psihiatrice, și tratamente prescrise, dar au constatat și „personal insuficient” și situații în care îngrijirea nu a corespuns afecțiunilor. Potrivit motivării integrale publicate de Digi24, fiecare persoană cazată beneficia de 498 de lei pe lună, respectiv 16,6 lei pe zi, sumă „extrem de mică”, și a apreciat că nu se poate vorbi despre „o îmbogățire a inculpaților”. Din același motiv, instanța a considerat că simplul control al conturilor și cardurilor beneficiarilor nu poate fi reproșat inculpaților „atât timp cât aceștia asigurau cele necesare traiului pentru pacienți”, respingând astfel concluzia anterioară a Tribunalului București privind existența unor „indicii temeinice” de infracțiune.
2. Ce a găsit DIICOT: 217 carduri, 409 persoane, 13 milioane de lei prejudiciu
Ancheta DIICOT privind azilele din Bihor vizează o grupare despre care procurorii spun că funcționa din 2020 sub acoperirea Asociației „Dumbrava DPG”, fără licențele necesare pentru servicii sociale sau medicale. Potrivit ABC News România, care citează Bihoreanul, perchezițiile din 30 iunie au dus la găsirea, într-un seif din locuința familiei, a 217 carduri bancare, 19 carduri sociale și șapte bonuri electronice de transport, toate pe numele unor persoane cazate în centrele administrate de grup, alături de 246.750 de lei și sume în cinci valute străine.
DIICOT estimează prejudiciul la 13.048.821 de lei, proveniți din donații, sponsorizări, pensii, indemnizații de handicap și ajutoare sociale ale celor 409 persoane evacuate din centre, potrivit ABC News România. Procurorii au instituit sechestru asupra bunurilor mobile și imobile ale suspecților, în valoare de 6,4 milioane de euro, pentru garantarea despăgubirilor a 128 de victime identificate până acum, potrivit G4Media, care mai relatează că la acțiunea din 30 iunie au participat peste 100 de autospeciale, microbuze și ambulanțe ale Departamentului pentru Situații de Urgență. Anchetatorii verifică și modul în care au fost gestionate decesele unor beneficiari din azilele din Bihor, inclusiv suspiciuni că ajutoarele de înmormântare ar fi fost însușite de membri ai grupării — acuzații care nu au fost, până acum, confirmate printr-o hotărâre definitivă.
3. Cine sunt cei cercetați, printre care un viceprimar din Holod
Printre cei reținuți inițial, în iulie, s-au numărat Viorel Pașca, soția sa Florica Pașca, fiii Viorel-Emanuel, Abel-Timotei și Daniel-Sabin Pașca, precum și Delia Mioara Păcală, coordonatoarea activității în centre. Potrivit ABC News România, Viorel-Emanuel Pașca ocupă și funcția de viceprimar în comuna Holod, unul dintre localitățile în care funcționau centrele vizate de anchetă — un detaliu care adaugă dosarului azilelor din Bihor o dimensiune administrativă locală, dincolo de cea strict penală.
4. Reacția statului: Pîslaru anunță bani din Fondul de rezervă, Bolojan se distanțează
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat, după descinderile din azilele din Bihor, că instituții ale statului au direcționat de-a lungul timpului persoane vulnerabile către centrele vizate de anchetă. „Plasarea sau menținerea persoanelor vulnerabile în servicii sociale care funcționează în afara cadrului legal, fără acreditare și fără licență de funcționare, este incompatibilă cu obligațiile pe care statul le are față de acești beneficiari”, a spus Pîslaru, anunțând că Guvernul va aloca bani din Fondul de rezervă bugetară pentru acoperirea costurilor de îngrijire ale celor 409 persoane relocate.
Premierul Ilie Bolojan s-a distanțat public de caz, respingând orice legătură directă a Guvernului cu administrarea centrelor din Bihor. Ministrul a mai anunțat o analiză de nevoi pentru bugetul din 2027 și o dezbatere publică privind eventuale modificări legislative pentru serviciile sociale neautorizate.
5. Apărarea lui Pașca: „mi-am folosit conștiința”
Viorel Pașca și-a apărat public activitatea asociației, susținând că a preluat persoane abandonate de instituțiile statului și că a folosit pensiile beneficiarilor pentru întreținerea lor. „Am încercat să ajutăm acești oameni, am încercat să le salvăm viețile, și nu exagerez când spun asta, pentru că veneau din condiții extrem de defavorabile și, repet, conștiința mea este curată; nu am vrut niciodată să fac rău”, a declarat Pașca la Curtea de Apel București, potrivit Romania Insider.
Avocatul său, Răzvan Doseanu, a numit decizia instanței „o victorie totală” și a subliniat, într-o postare publică, principiul prezumției de nevinovăție: „Drepturile și libertățile fundamentale nu pot fi restrânse doar pentru că acuzațiile sună grav sau pentru că dosarul a fost prezentat public drept unul excepțional”, a declarat el, citat de Romania Insider. Cei cercetați în dosarul azilelor din Bihor beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre judecătorească definitivă.
6. Ce urmează în dosar
Motivarea Curții de Apel București nu închide dosarul: procurorii DIICOT continuă cercetarea sub aspectul constituirii unui grup infracțional organizat și al traficului de persoane în formă continuată, iar inculpații rămân cercetați în stare de libertate, fără măsuri preventive.
În paralel, rămâne deschisă întrebarea instituțională ridicată chiar de ministrul Pîslaru: cum au ajuns, de-a lungul mai multor ani, spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe să trimită persoane vulnerabile către centre fără licență de funcționare. Rapoartele promise de Ministerul Muncii despre azilele din Bihor și despre serviciile sociale neautorizate din alte județe nu au fost, până acum, făcute publice.
Surse
- Digi24 — Motivarea integrală a Curții de Apel București în dosarul Pașca
- ABC News România — DIICOT cere arestarea lui Viorel Pașca, 217 carduri găsite
- G4Media — Percheziții în dosarul azilelor din Bihor, sechestru de 6,4 milioane de euro
- ABC News România — Pîslaru: instituții au trimis vulnerabili în azilele din Bihor
- Romania Insider — Romanian court rejects prosecutors’ bid to detain owner of Bihor illegal care homes
