100 de zile de când România nu are Guvern cu puteri depline

Miniștri interimari conduc, la 13 august 2026, șapte ministere din Guvernul demis al lui Ilie Bolojan cu mandate care au depășit deja cu 64 de zile termenul legal de 45 de zile prevăzut de Constituție și de Codul administrativ. Europarlamentarul PSD Mihai Tudose, fost premier, a reluat public acuzația că actele semnate de acești miniștri interimari nu mai au acoperire legală.

Miza nu este doar formală: instanțele au anulat deja, în ultimele săptămâni, o parte din actele adoptate de cabinetul interimar, iar blocajul politic care ține România fără un Guvern cu puteri depline de 100 de zile pune în pericol jaloane PNRR de miliarde de euro și afectează deja evaluările agențiilor de rating.

1. Acuzația lui Tudose: mandate expirate de 63 de zile

Fostul premier Mihai Tudose, actual europarlamentar PSD, a acuzat pe 12 august 2026, într-o postare publică pe Facebook reluată de Mediafax, că miniștrii interimari ai Guvernului condus de Ilie Bolojan (PNL) ocupă funcțiile fără competențe legale. „Atât Constituția, cât și Codul Administrativ prevăd foarte clar că perioada de interimat a unui ministru este de maxim 45 zile. […] Este ca și cum ai un abonament la tren/autobuz etc cu valabilitate 45 de zile de la data emiterii. Din ziua 46 nu mai e valabil”, a scris Tudose.

Politicianul PSD îl vizează direct pe Ilie Bolojan, care, pe lângă calitatea de premier interimar al unui Guvern demis, cumulează și interimatul la Ministerul Energiei. Tudose susține totodată că secretarii de stat din ministerele conduse de „interimari expirați” nu mai au, la rândul lor, atribuții legale, pentru că acestea le fuseseră delegate chiar de miniștrii al căror mandat a expirat. Nici Palatul Victoria, nici PNL nu au transmis, până la data acestui articol, un răspuns public la acuzația formulată de Tudose pe 12 august.

2. Ce spune legea despre interimatul de 45 de zile

Limita de 45 de zile pentru interimatul unui membru al Guvernului nu este o interpretare politică, ci este prevăzută explicit atât de Constituția României, cât și de Codul administrativ, care detaliază procedura de numire și durata interimatului funcției de membru al Guvernului. Potrivit acestor prevederi, când un ministru nu își poate exercita atribuțiile, prim-ministrul poate desemna un alt membru al Guvernului ca interimar, pentru cel mult 45 de zile; în acest interval, ar trebui inițiată procedura de numire a unui titular.

Șapte portofolii sunt afectate în prezent de depășirea acestui termen: ministerul Muncii, ministerul Agriculturii, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor, ministerul Energiei, ministerul Sănătății, plus funcția de viceprim-ministru și conducerea Secretariatului General al Guvernului. Termenul de 45 de zile pentru acești șapte miniștri interimari s-a împlinit pe 10 iunie 2026, potrivit calculului publicat de Mediafax — ceea ce înseamnă că, la 13 august, mandatele lor sunt depășite cu 64 de zile.

3. Instanțele au anulat deja acte ale miniștrilor interimari

Problema nu a rămas la stadiul de dispută politică. Pe 21 iulie 2026, Curtea de Apel București, Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a admis cererea de ordonanță președințială a Federației Naționale Sanitas și a suspendat procedura proiectului Legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, publicat de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse (condus de Dragoș Pîslaru) pe 17 iulie 2026. Potrivit hotărârii instanței (Hotărârea 1282/2026, dosar 3657/2/2026), judecătorii au reținut o „vădită aparență de nelegalitate” din cauza lipsei consultării reale cu sindicatele. Efectul practic: proiectul de lege — unul dintre ultimele jaloane PNRR neîndeplinite — nu mai poate fi introdus sau dezbătut în Parlament până la soluționarea definitivă a dosarului.

Nu este un caz izolat. Aceeași Curte de Apel București a mai suspendat, potrivit Mediafax, executarea a alte 6 Hotărâri de Guvern adoptate de cabinetul demis Bolojan, tot pe motivul contestării legalității actelor semnate de un Guvern cu miniștri interimari al căror mandat de 45 de zile expirase. Potrivit Codului administrativ, un Guvern demis sau interimar poate emite doar acte cu caracter individual sau normativ necesare administrării curente a treburilor publice — nu poate promova politici noi, nu poate emite ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Din acest motiv, Executivul a fost nevoit să mute în Parlament, sub formă de proiecte legislative, măsuri precum Strategia privind conservarea biodiversității, care condiționează fonduri PNRR de aproximativ 1 miliard de euro.

4. Cronologia blocajului: de la moțiunea de cenzură la eșecul Guvernului Veștea

Criza a pornit pe 5 mai 2026, când Guvernul Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR. De atunci au trecut 99 de zile, iar România nu are un Executiv cu puteri depline. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat inițial, pe 4 iunie, pe Eugen Tomac (independent, fost europarlamentar PMP) pentru funcția de premier, însă acesta și-a depus mandatul zece zile mai târziu, nereușind să adune o majoritate parlamentară.

Pe 14 iunie, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL), care a propus un Guvern respins în plenul reunit al Parlamentului pe 22 iunie, cu doar 189 de voturi „pentru” din cele 233 necesare. Analiza votului și reacțiile parlamentarilor arădeni la acel moment au fost detaliate de criticarad.ro. De atunci, ultima rundă formală de consultări la Cotroceni a avut loc pe 23 iunie, fără un consens între PSD, PNL, USR și minoritățile naționale. Nicușor Dan nu a mai desemnat niciun alt candidat la funcția de premier de 60 de zile, motivând că nu vrea să facă un „exercițiu gratuit” fără o majoritate parlamentară certă în spate.

5. Cine ar putea fi următorul premier

Trei scenarii circulă în prezent în spațiul public, potrivit Digi24: un Executiv „de armistițiu” format din PSD, PNL și UDMR, fără USR, condus de Alexandru Nazare (actualul ministru al Finanțelor); un Guvern monocolor PSD condus de Sorin Grindeanu; sau un Guvern PNL-USR-UDMR condus de Siegfried Mureșan. Potrivit acelorași surse, varianta Nazare ar întruni în jur de 256 de voturi în Parlament, peste pragul de 233 necesar pentru învestitură.

Niciuna dintre aceste variante nu are, până la 13 august, o nominalizare oficială din partea președintelui Nicușor Dan. Reamintim contextul deciziilor anterioare ale președintelui, care a explicat public, la desemnarea lui Eugen Tomac, criteriile pe care le-a urmărit — independența față de partide și capacitatea de negociere — potrivit declarațiilor consemnate de HotNews.

6. Costurile blocajului: Fitch, PNRR și riscul de rating

Agenția de rating Fitch a menținut, pe 31 iulie 2026, ratingul suveran al României la BBB-, cu perspectivă negativă, evitând astfel încadrarea la categoria „junk” — decizie luată, potrivit agenției, în urma unui apel al autorităților de la București care au furnizat informații suplimentare. În raportul său, Fitch avertizează că incertitudinea politică generată de căderea Guvernului „a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice”, a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale de după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul PNRR, cu riscul pierderii de fonduri europene. Agenția estimează că datoria publică raportată la PIB va urca la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la finalul lui 2025, iar economia se va contracta cu 0,6% în 2026.

Pe fondul acestui blocaj, mai rămân de îndeplinit trei jaloane esențiale din PNRR: legea salarizării unitare — blocată acum în instanță —, legea privind reforma Agenției Naționale de Integritate și Strategia privind conservarea biodiversității, ambele aflate în procedură parlamentară de urgență, cu termen asumat până la finalul lunii august 2026. Președintele Nicușor Dan a recunoscut, comentând raportul Fitch, o „oarecare îngrijorare” privind situația politică, dar a susținut că există „acord politic pentru păstrarea traiectoriei financiare asumate de România”, indiferent de compoziția viitorului Guvern. Rămâne de văzut dacă actele semnate în continuare de miniștri interimari cu mandate expirate — și eventual contestate în instanță, așa cum s-a întâmplat deja de două ori în ultimele săptămâni — vor mai putea susține acest calendar.