Cazurile de violență nu mai sunt de mult unele izolate. Nici cele de natură spontană (care se întâmplă frecvent în locuri publice, cluburi, în trafic etc) și, cu atât mai mult cele de natură domestică. Sunt mulți factori care determină un comportament agresiv (lipsa de educație, situație financiară precară, probleme de natură psihologică și emoțională etc). Cu toate acestea, niciunul dintre acești factori nu ar trebui să fie și o justificare a agresiunii și, cu atât mai mult, nu ar trebui să fie gestionate cu toleranță mai ales din partea victimelor.
Considerat un subiect tabu,
violența domestică este totuși mai mult decât statistică. Este suferință fizică-psihică-emoțională care nu poate fi cuantificată și niciodată doar victima nu poate gestiona singură această situație având nevoie de intervenția și ajutorul autorităților (chiar dacă în foarte puține cazuri victimele solicită ajutor!), fie că este vorba de intervenția poliției, a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului, a psihologilor etc.
Pare-se că „bătaia-i ruptă din rai” pentru foarte mulți arădeni (atât din municipiu cât și din județ)
Cel puțin în ultimii ani se poate face totuși ceva: poliția poate interveni și poate emite un ordin de protecție provizoriu care, chiar dacă nu rezolvă întru totul problema și nu elimină fenomenul, măcar îl ține sub control, evitând unele tragedii (vezi articolul asociat –deși nu e singurul caz de violență domestică petrecut la Arad, este poate cel mai cutremurător și este un reper al tuturor tragediilor).
Pentru că am vrut o imagine de ansamblu, măcar la nivel statistic,
despre fenomenul violenței domestice, am solicitat o serie de informații oficiale de la IPJ Arad (pentru că polițiștii intervin primii și emit ordinele de protecție provizorii), de la judecătoriile din municipiu și din județ (pentru că aceste instanțe confirmă/infirmă ordinele de protecție provizorii) și de la Serviciul de Medicină Legală al SCJUA (pentru că, teoretic, victimele trebuie să obțină și un certificat medico-legal care să confirme agresiunea). Informațiile solicitate sunt cu raportare doar la o perioadă limitată de timp, respectiv intervalul 01.01.2022-26.01.2023.
De la IPJ Arad au fost solicitate următoarele informații (cu mențiunea că aceste cifre nu reprezintă realitatea din simplul motiv că fac referire strict la situațiile în care a fost solicitată intervenția polițiștilor la cazurile de violență domestică, un procent nesemnificativ, întrucât în majoritatea cazurilor victimele nu solicită ajutor):
- Câte intervenții la cazuri de violență domestică s-au efectuat la nivelul IPJ Arad (municipiu și județ) în perioada 01.01.2022-26.01.2023.
- Câte ordine de protecție provizorii au fost emise în perioada 01.01.2022-26.01.2023.
- Câte ordine de protecție au fost confirmate de parchet în aceeași perioadă de referință.
- Câte ordine de protecție au fost încălcate în aceeași perioadă de referință.
- Câte cazuri de violență domestică au avut ca victime minori.
- Câte cazuri de violență domestică au avut ca victime femei.
- Pentru ce tip de agresiune au fost emise ordinele de protecție și care este preponderent (agresiune fizică, verbală, psihică, distrugere etc).
Cifrele sunt mai mult decât îngrijorătoare
Într-un singur an, au fost 857 de cazuri la care s-a solicitat intervenția polițiștilor, dintre acestea 544 fiind în municipiu, iar în ceea ce privește numărul de ordine de protecție provizorii emise este de 252 (103 în municipiu), iar cele confirmate de către instanță sunt și mai puține: 242 (97 în municipiu). Mai mult, au fost întocmite în aceeași perioadă de referință și 48 de dosare penale pentru încălcări ale ordinelor de protecție.
De la judecătorii au fost solicitate următoarele informații
- Câte cereri pentru emiterea ordinului de protecție (respectiv câte ordine de protecție provizorii în vederea confirmării acestora ) au fost depuse în perioada 01.01.2022-26.01.2023 la nivelul Judecătoriei.
- Câte ordine de protecție provizorii au fost confirmate în perioada de referință.
- Câte nu au fost confirmate, vă rugăm să precizați motivele.
- Câte ordine de protecție provizorii au fost contestate în perioada de referință și pentru câte dintre acestea a fost admisă contestația.
și din răspunsurile primite se trag concluzii triste:
în general, victimele renunță la demersurile legale, acesta fiind cel mai frecvent motiv pentru care instanțele nu pot confirma ordinele de protecție provizorii emise de către polițiști!
Conform datelor furnizate de Judecătoria Arad, la nivel de municipiu au fost depuse 228 de solicitări de confirmare, dar doar 125 au fost și confirmate:
La nivel de județ, conform răspunsurilor transmise de Judecătoriile Lipova, Ineu, Gurahonț și Chișineu-Criș, aceeași situație: prea puține ordine de protecție provizorii confirmate, din același motiv – victimele renunță la judecată, protejându-și agresorii
Pentru a vedea dacă demersurile sunt duse până la capăt din partea victimelor, de la Serviciul de Medicină Legală am solicitat
- Câte certificate medico-legale au fost emise de Serviciul de Medicină Legală Arad la solicitarea victimelor unor agresiuni fizice / psihice în perioada 01.01.2022-26.01.2023.
- Dacă se poate preciza, câte dintre certificatele emise au fost în cazuri de violență domestică.
- Câte cazuri de spitalizare au fost în perioada de referință pentru victime ale violenței domestice.
NIMIC spune răspunsul de la Medicină Legală și pare că ni l-au trimis doar la mișto:
Așadar, pare imposibil de gestionat acest fenomen al violenței domestice pe modul crescendo și, dincolo de orice teorie, sfaturi și recomandări, trebuie schimbată această paradigmă mai ales în ceea ce privește atitudinea victimelor. Pentru că nici statisticile, nici campaniile de informare și flyerele, nici intervenția polițiștilor sau a instanțelor doar atunci când e prea târziu nu pot ține sub control un fenomen care izvorăște, în principal, din lipsa de educație și de valori a unei societăți în ansamblul său.
Tipuri de violență domestică, informații despre ordinele de protecție provizorii și recomandări pe care le fac polițiștii
Tipuri de violență domestică
- Violență fizică: împingeri, pălmuiri, loviri cu/de obiecte, lovituri cu picioarele sau cu pumnul, sugrumare, etc.;
- Violență verbală: țipete, insulte, umiliri şi critici jignitoare, înjurături, batjocorire, amenințări cu bătaia, omor ori sinuciderea;
- Violență sexuală, de exemplu: constrângere la activități sexuale nedorite, provocarea durerii, lovirea organelor genitale, etc.
- Violență economică: interzicerea de a lucra sau de avea bani proprii, șantaj în legătură cu banii, amenințare cu distrugerea obiectelor de valoare ale victimei sau a obiectelor din casă;
- Violența socială: se concretizează prin destrămarea relațiilor sociale la presiunea unui membru al familiei (exemplu: bărbatul hotărăște cu cine se întâlnește, cu cine se împrietenește victima, cu cine poate vorbi etc.)
Care sunt consecinţele violenţei domestice?
Asupra victimei
- probleme la nivel comportamental (persoana se izolează din punct de vedere social, începe să consume alcool sau droguri pentru a face față abuzurilor, poate recurge la tentative de sinucidere);
- probleme la nivel emoțional şi mental (anxietate, depresie, stres post-traumatic, sentimente de neputință, de inutilitate a propriei vieți, de autoblamare);
- probleme la nivel fizic sau biologic (tulburări psihosomatice ca ulcerul şi migrenele; tulburări ale somnului şi a alimentației).
Asupra copiilor
- Probleme emoționale și mentale (anxietate, sentiment de autoblamare, frică de abandon, mânie, izolare);
- Probleme de comportament : agresivitate crescută (exemplu : văzând că tatăl apelează la violență, copilul învață că aceasta este o modalitate eficientă de a rezolva problemele, pe care ulterior o va folosi în viața de familie, continuând acest cerc vicios); probleme cu somnul, incontinență urinară nocturnă (enurezis nocturn), consum de droguri şi alcool, fuga de acasă, tentative de suicid, automutilare;
- Probleme fizice: copiii neglijați sunt mai expuși la o serie de accidente. În plus, la fel ca şi la mamă, starea lor generală de sănătate este afectată negativ.
RECOMANDĂRI PENTRU PREVENIREA VIOLENȚEI DOMESTICE
- Evitați certurile în familie, mai ales cele pe fondul consumului de alcool, relațiile extraconjugale sau neonorarea obligației de întreținere. În aplanarea unor astfel de conflicte, acționați cu tact și răbdare, ținând cont de emotivitatea firească ce se instalează în aceste momente;
- Dacă soțul sau alt membru al familiei este iritat, aflat sub influența băuturilor alcoolice, a unor medicamente sau substanțe cu efect asupra psihicului, ori are tendințe de agresivitate, feriți-vă din calea acestuia, până aplanați conflictul, ascundeți orice obiecte tăietoare, înțepătoare sau contondente;
- Nu permiteți rudelor să se amestece în discuții, deoarece acestea pot fi părtinitoare.
Modalităţi de evitare, dezamorsare sau descurajare a agresivităţii
- Manifestați o stare de înțelegere totală și necondiționată;
- Prin atitudine și comportament încercați să lăsați impresia deschiderii spre comunicare, simpatie și prietenie;
- Dezamorsați tensiunea printr-un gest de împăcare, acceptare și recunoaștere a superiorității adversarului;
- Adoptați un comportament de cedare;
- Utilizați o formulă de evitare a tensiunii;
- Zâmbiți și păstrați-vă cu orice preț stăpânirea de sine;
- Nu manifestați frică sau spaimă;
- Prin conversația pe care o purtați cu adversarul, încercați să-l faceți conștient de starea sa agresivă și consecințele pe care le va suporta în cazul unei agresiuni.
MITURI PRIVIND VIOLENŢA DOMESTICĂ
- Este un fenomen izolat.
- Apare numai la anumite categorii sociale, mai ales în familiile sărace, cu un nivel scăzut de educație.
- Victima e cea care îl provoacă pe atacator, deci merită să fie pedepsită.
- Orice cuplu are probleme care duc la conflicte violente.
- Abuzatorul este o persoană bolnavă psihic, iritat şi agresiv tot timpul, deci „n-ai ce-i face”.
- Alcoolul şi problemele maritale sunt cauza violenței domestice.
- Bărbatul violent nu se poate controla, dar îi pare rău.
- O femeie poate oricând să își părăsească soțul, dacă își dorește acest lucru.
- Victimele exagerează abuzul.
- Este o problemă „de familie” şi nimeni nu ar trebui să se amestece.
- Barbații violenți sunt așa pentru că au fost abuzați în copilărie sau provin din familii violente.
- La un moment dat, bărbatul violent va înceta să mai fie astfel.
Ce poţi face dacă eşti victima violenţei domestice?
- Să-ți faci un plan de siguranță care să conțină persoanele cu care poți discuta despre abuz, care îți pot oferi un refugiu în caz de nevoie, care te pot consilia și sprijini, care pot depune mărturie în cazul în care se ajunge la proces și cărora le poți da, spre păstrare, documentele tale importante, bani etc.; să ai la îndemână (sau memorate) numerele de telefon la care poți apela la nevoie, lista cu obiectele de care ai nevoie în cazul în care trebuie să pleci.
- Să te adresezi Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului, în cazul în care copiii au asistat la violențe sau au fost victime ale violenței.
- Să suni la 112 sau te prezinți imediat la poliție pentru a depune plângere și să soliciți un ordin de protecție provizoriu.
- Să te prezinți la medicul legist pentru constatarea leziunilor produse prin agresare și obținerea certificatului medico-legal.
- Să nu îți retragi plângerea!
- Să soliciți instanței de judecată emiterea unui ordin de protecție care te va apăra de agresor.
Despre ORDINUL DE PROTECȚIE
Ordinul de protecţie provizoriu se emite de către poliţiștii care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violență domestică.
Polițiștii constată existența riscului iminent pe baza evaluării situației de fapt care rezultă din probele obținute și formularul de evaluare a riscului.
În cazul în care, ca urmare a evaluării situației de fapt, se constată că nu sunt întrunite condițiile pentru emiterea ordinului de protecție provizoriu, polițiştii au obligația de a informa persoanele care susțin că sunt victime ale violenței domestice cu privire la posibilitatea formulării unei cereri pentru emiterea unui ordin de protecție de la instanță.
Prin ordinul de protecţie provizoriu emis de polițist se dispun, pentru o perioadă de 5 zile, una ori mai multe măsuri de protecţie:
- evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
- reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuința comună, după evacuarea agresorului;
- obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, ori față de reședinţa, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
- obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute.
Ordinul de protecție provizoriu va cuprinde şi mențiunea că încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse constituie infracțiune şi se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Dacă prin ordinul de protecție provizoriu s-a luat măsura evacuării temporare a agresorului,
iar acesta nu are asigurată cazarea din altă sursă, va fi informat și orientat către centrele rezidențiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost sau adăposturile de noapte, gestionate de autoritățile administrației publice locale, sau orice alt loc adecvat. În situaţia în care agresorul solicită cazarea într-un centru rezidenţial din categoria celor menţionate mai sus, acesta va fi condus de către echipa mobilă (echipa mobilă = reprezentanți ai serviciului public de asistență socială).
Obligațiile şi interdicțiile dispuse împotriva agresorilor prin ordinele de protecție provizorii devin obligatorii imediat după emiterea acestora, fără somație și fără trecerea vreunui termen.
Perioada de 5 zile se calculează pe ore, adică 120 de ore de la momentul la care s-a emis ordinul de protecție provizoriu.
Ordinul de protecție provizoriu se comunică agresorului și victimei.
Ordinul de protecţie provizoriu se confirmă de către parchetul de pe lângă judecătoria competentă
Ordinul de protecție provizoriu se înaintează de către unitatea de poliție din care face parte polițistul care l-a emis, pentru confirmare, parchetului de pe lângă judecătoria competentă în a cărei rază teritorială a fost emis, în termen de 24 de ore de la data emiterii.
Procurorul de la parchetul competent decide cu privire la necesitatea menținerii măsurilor de protecție dispuse de organul de poliție în termen de 48 de ore de la emiterea ordinului de protecție provizoriu.
În cazul în care constată că nu mai este necesară menținerea măsurilor de protecție dispuse, procurorul poate dispune motivat încetarea măsurilor de protecție, cu menționarea momentului de la care acestea încetează. Procurorul comunică acest lucru de îndată unității de poliție care a înaintat ordinul de protecție provizoriu, care ia măsuri pentru informarea imediată a persoanelor ce făceau obiectul acestuia.
Dacă procurorul confirmă necesitatea menținerii măsurilor de protecție dispuse de organul de poliție prin ordinul de protecție provizoriu, va aplica o rezoluție cu caracter administrativ pe exemplarul original al acestuia.
Procurorul va înainta apoi ordinul de protecție provizoriu (OPP cu o durată de 5 zile), însoțit de documentele care au stat la baza emiterii şi confirmării acestuia, judecătoriei competente în a cărei rază teritorială a fost emis, însoțit de o cerere pentru emiterea ordinului de protecție (OP cu o durată de maxim 6 luni).
Durata inițială (de 5 zile) pentru care a fost dispus OPP se prelungește, de drept, cu durata necesară îndeplinirii procedurii judiciare de emitere a ordinului de protecție OP, cu informarea agresorului despre acest fapt.
Ordinul de protecție provizoriu (OPP) poate fi contestat la instanța de judecată competentă în termen de 48 de ore de la comunicare.
Articol asociat:
