Brățările electronice de monitorizare a agresorilor au ajuns și la Arad. Acestea au fost distribuite tuturor Secțiilor de Poliție orășenești din județ. Centrul de comandă operațional va funcționa în sediul IPJ Arad. În aceste zile se lucrează la instalarea tehnică a sistemului și instructajul polițiștilor care vor monitoriza acest sistem (SIME). Din păcate însă, când e vorba de personal, nu vor fi cadre nou angajate în acest scop, se vor folosi tot polițiști deja încadrați și așa puțini la număr. Conform surselor noastre, de la 1 octombrie sistemul va fi operațional în județul nostru. În ceea ce privește numărul de dispozitive pentru județul Arad, nu avem deocamdată informații. Știm doar că necesarul de dispozitive electronice de supraveghere se distribuie unităților teritoriale de poliție existente la nivelul unităților administrativ-teritoriale în funcție de evoluția situației operative.
De șase ani se croiesc texte de lege. Deja avem cel puțin cinci acte normative, dar nu avem sistemul implementat și funcțional la nivelul întregii țări. Purtarea brățării de monitorizare și de către cei care comit fapte din sfera violenței domestice și au emise ordine de protecție în acest sens a fost introdusă ulterior în lege, având în vedere numărul mare de cazuri
Proiecte de legi și discuții pe tema brățărilor de monitorizare electronice au fost încă din anul 2019, dar primul act normativ emis a fost abia în 2021, cu implementare din 2022, mult întârziată și amânată.
Monitorizarea electronică presupune crearea unei infrastructuri naționale care să asigure gestionarea proceselor de monitorizare – Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică (SIME). Aceasta descrie componentele, compatibilitatea sistemului cu Sistemul național unic pentru apeluri de urgență 112 (SNUAU), dezvoltarea și administrarea SIME. Practic, se dorește folosirea, în primul rând, a infrastructurii existente (aplicații, sisteme informatice, echipamente de comunicații și IT) la nivelul SNUAU. În fine, legea a menționat că operaționalizarea SIME se va face, cel mai târziu, la data de 1 martie 2022.
Chiar dacă Legea 146/2021 a intrat în vigoare în 2021, s-a stabilit că monitorizarea electronică se va aplica, în primă fază, doar în sistem pilot, în câteva județe din țară, urmând ca etapizat să intre în program toate zonele țării iar implementarea la nivelul întregii țări să se realizeze până cel mai târziu 31 decembrie 2025.
Prin HG 1.025/2022, s-a stabilit că monitorizarea electronică se aplică, în sistem pilot, în cazul ordinelor de protecție simple, provizorii și europene. Astfel, din 1 octombrie 2022, monitorizarea se aplică etapizat, după cum urmează:
- prima etapă e în perioada 2022 – 2023: la nivelul municipiului București și al județelor Iași, Mureș și Vrancea;
- a doua etapă e în anul 2024: la nivelul județelor de la punctul anterior, la care se adaugă județelele Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea;
- a treia etapă e în anul 2025: la nivelul județelor de la ambele puncte de mai sus, la care se adaugă județele Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.
Prin HG 1.199/2023 s-a stabilit extinderea listei județelor în care se aplică, în cadrul celei de-a doua etape, monitorizarea electronică. Mai exact, la lista ce se va aplica din 2024 s-a adăugat și județul Constanța. Practic, județul Constanța a fost mutat din lista etapei a treia în cea a etapei a doua, respectiv, în acest județ, monitorizarea electronică a agresorilor s-a aplicat mai repede, și anume din 2024, nu din 2025, așa cum a fost prevăzut inițial.
Legea inițială, nr. 146/2021, a fost deja completată și modificată prin OUG nr. 61 din 13 iunie 2024,iar prin Hotărârea nr. 735 din 28 iunie 2024 s-au adus completări și modificări la HG 1025/ 2022.
Ce presupune monitorizarea electronică
Conform legii, monitorizarea se face prin brățări electronice și prin dispozitive fixe, care pot fi montate fie pe braț, fie pe gleznă, iar persoana supravegheată va trebui să mențină permanent dispozitivul de monitorizare în stare de funcționare.
Monitorizarea se va realiza automat, fără intervenție umană, sistematic și exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora și în raport de anumite reguli.
Monitorizarea electronică se utilizează în proceduri judiciare și în executarea pedepselor penale, astfel:
- în cazul executării măsurii controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune;
- în cazul executării măsurii arestului la domiciliu;
- în cazul aplicării ordinului de protecție provizoriu și ordinului de protecție pentru prevenirea și combaterea violenței domestice;
- în cazul aplicării ordinului european de protecție;
- în cazul executării pedepselor penale în afara închisorii.
Cei aflați în astfel de situații vor fi supravegheați de Poliția Română, în primele patru situații de mai sus, urmând ca în ultima situație, respectiv executarea pedepsei în afara închisorii, supravegherea să se facă de către Administrația Națională a Penitenciarelor.
Legea stabilește că monitorizarea electronică se va putea realiza cu ajutorul brățării electronice, dar și a dispozitivelor fixe.
Cine se va ocupa de supraveghere?
Potrivit legii, nu se vor înființa entități separate. Astfel, Poliția Română va avea responsabilități în acest sens în primele patru situații de mai sus, iar Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate acesteia, în ultima situație enumerată – executarea pedepselor penale în afara închisorii.
Fiecare dintre cei supravegheați va avea un dosar electronic, potrivit legii. Iar organul de supraveghere va avea dreptul să facă oricând verificări, inopinat sau la sesizare. Dreptul de a pătrunde în locuință al operatorului de supraveghere fără acordul celui supravegheat este consemnat în aceeași lege.
Tipuri de alerte
Sistemul de monitorizare va putea primi mai multe tipuri de alerte, în funcție de activitatea celui supravegheat sau de modul de funcționare a dispozitivului:
- alerta de apropiere (față de persoana protejată, victima violenței domestice, care deține și ea un dispozitiv de supraveghere);
- alerte de defecțiune;
- alerta de părăsire a imobilului;
- alerta de depășire a perimetrului dat.
Legea prevede și procedurile în cazul fiecărui tip de alertă și căror alerte li se acordă prioritate de către organele de supraveghere și de ordine publică.
Constituie încălcare a obligaţiei legale de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere fapta persoanei supravegheate:
a) de a nu contacta telefonic organul de supraveghere sau de a nu răspunde la încercarea de contactare telefonică a acestuia, în cazurile prevăzute de prezenta lege;
b) de a nu se prezenta la cel mai apropiat organ de ordine publică aflat în serviciu, în cazurile prevăzute de prezenta lege;
c) de a nu se îndepărta de persoana protejată;
d) de a nu alimenta cu energie electrică, potrivit instrucţiunilor, dispozitivele electronice de supraveghere;
e) de a efectua orice operaţiune neautorizată asupra dispozitivelor electronice de supraveghere;
f) de a împiedica, în orice mod, organele de ordine publică sau organul de supraveghere să verifice respectarea măsurii de supraveghere.
Inspectoratul General al Poliției Române, în calitate de autoritate contractantă, a semnat, la data de 1 septembrie 2022, acordul-cadru pentru achiziția sistemului informatic și a 15.000 de kituri de monitorizare, în vederea implementării Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică. Acordul-cadru este implementat pe parcursul a 48 de luni, valoarea totală fiind de 165.782.991 de lei fără T.V.A.
Citește și:
- Aradul este un județ în care violența domestică este bine înrădăcinată | Comportamentul agresiv în cifre, în cele 8 luni ale anului
- Bătaia-i încă „ruptă din rai” pentru foarte mulți arădeni: într-un singur an, polițiștii arădeni au avut 857 de intervenții la cazurile de violență domestică și au emis 252 de ordine de protecție provizorii!
- Cum vor fi gestionate cazurile de violență de către polițiști începând din 31 august
Foto – rol ilustrativ
