Introducere obligatorie: Ce este studiul de fezabilitate?
„Studiul de fezabilitate reprezintă o analiză incipientă în faza de proiectare a unei construcții ce stabilește potențialul proiectului de a îndeplini eficient totalitatea cerințelor tehnice dorite și de a fi rentabil economic. Printr-un studiu de fezabilitate se analizează utilizarea rațională și eficientă a resurselor materiale, umane, financiare și se determină modul în care sunt satisfăcute cerințele tehnice și economice impuse de activitățile desfășurate cu ajutorul construcției propuse.
În funcție de natura și poziționarea amplasamentului, cerințelor arhitecturale și tehnologice, se stabilește la nivel de concept o soluție structurală satisfăcătoare în acest stadiu incipient, concept ce se analizează mecanic și fizic pentru a îndeplini condițiile necesare de rezistență, stabilitate, rigiditate, etc. Se analizează consumul aproximativ de material și se preconizează costurile aferente punerii în operă a proiectului. În funcție de soluțiile tehnice găsite pentru fiecare cerință în parte și în funcție de analiza economică, se stabilește potențialul proiectului.” – o definiție impecabilă putem spune care ne-ar convinge de necesitatea și utilitatea studiului. Dar dacă acesta este întocmit prost, cu erori, iar un proiect se elaborează în baza lui, există toate șansele să nu poată fi implementat sau să fie implementat prost și de mântuială.
Până în anul 2016, în cazul oricărei lucrări de investiții, legislația prevedea și elaborarea unui Studiu de prefezabilitate. Din 2016 acesta nu a mai fost obligatoriu pentru investițiile publice noi în valoare de peste 30 de milioane de lei, considerându-se că un astfel de document suplimentar prelungește calendarul de finalizare, rămânând obligatoriu studiul de fezabilitate care să includă minimum 2 scenarii, iar indicatorii proiectelor au fost împărțiți în 3 categorii. Structura studiului de fezabilitate, după modificările legislative abia din anul 2016, a fost reorganizată și include subcapitole distincte de analiză a cel puțin 2 scenarii/opțiuni/alternative tehnico-economice posibile (fezabilitate tehnică – soluția tehnică, sustenabilitate – analiza de consum și necesarul de utilități, precum și soluțiile tehnice de asigurare a acestora, liste cu materiale, cantități de lucrări, utilaje și forță de muncă, care fundamentează valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general, analiza financiară și economică), dar și un subcapitol privind implementarea proiectului (entitate responsabilă, strategie de contractare, strategie de implementare, strategie de exploatare, modalitățile de implementare și operare).
Revenind la concret, primăria Arad, în ultimii 16 ani, a plătit 125 de studii de fezabilitate cu suma totală de 9.987.038 lei (adică 2.080.632 Euro)
Cum vedem cu ochii noștri lucrările de investiții realizate de-a lungul timpului sau cele în derulare în municipiu, multe dintre acestea, chiar pentru nespecialiști, finalizate prost ( de exemplu pasajul din Micălaca inundat la fiecare ploaie abundentă, Ștrandul Neptun, pistele de biciclete și, nu în ultimul rând Stadionul UTA), am avut curiozitatea cine a întocmit studiile de fezabilitate pentru aceste proiecte, cât au costat aceste studii, câte studii au mai fost elaborate dar proiectele nu s-au mai implementat. Astfel, în 20 iunie am transmis o solicitare către primăria Arad să ne pună la dispoziție următoarele informații de interes public:
Scanat Xerox7830-INVESTITII… by Lucian Valeriu on Scribd