Pe 26 aprilie 2025 se împlinesc 39 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, considerat de Organizația Națiunilor Unite drept „cel mai grav dezastru ecologic din istoria omenirii”.
În noaptea de 25 spre 26 aprilie 1986, reactorul numărul 4 al centralei nucleare din Cernobîl, aflată în nordul Ucrainei, a explodat în timpul unui test de siguranță eșuat. Explozia a eliberat în atmosferă cantități uriașe de radiații, afectând grav atât lucrătorii centralei, cât și populația din regiune și din întreaga Europă de Est. Valul de contaminare radioactivă s-a extins rapid spre vest, ajungând până în Scandinavia, Germania, Austria și Polonia. Aproximativ 400 de ori mai mult material radioactiv a fost eliberat decât în cazul bombei de la Hiroshima.
Pripiat, orașul construit pentru angajații centralei, a fost evacuat complet la 36 de ore după dezastru. În total, circa 130.000 de persoane din 76 de localități au fost forțate să-și părăsească locuințele. În jurul centralei a fost instituită o „zonă de excludere” cu o rază de 30 de kilometri, rămasă nelocuită până în prezent, cu excepția câtorva localnici care s-au întors clandestin.
Pompierii și soldații mobilizați pentru stingerea incendiului și limitarea răspândirii radiațiilor au fost printre cei mai expuși. Eforturile disperate de a stinge incendiul prin aruncarea de plumb și nisip de la înălțime au avut un efect invers, contribuind la creșterea temperaturii și a nivelului de contaminare.
Reactorul 4 a fost în cele din urmă „sigilat” într-un sarcofag de beton, iar ultimul reactor funcțional de la Cernobîl a fost închis definitiv în anul 2000, în urma unui acord internațional.
Dezastrul de la Cernobîl rămâne o rană deschisă în memoria colectivă a lumii, o lecție dureroasă despre limitele tehnologiei și responsabilitatea umană în fața naturii.
Producții cinematografice
Dezastrul de la Cernobîl nu poate fi uitat și a fost de-a lungul timpului un subiect viu, abordat în diverse moduri și din unghiuri diverse în mai multe filme. Rețeaua americană prin cablu HBO și rețeaua britanică de televiziune Sky, au produs în 2019 un scurt serial de televiziune care înfățișează drama istorică creată și scrisă de Craig Mazin și regizată de Johan Renck. Aceasta fiind considerată de critici una dintre cele mai bune ecranizări ale dezastrului. Premiera lui a avut loc în Statele Unite pe 6 mai 2019 și în Regatul Unit pe 7 mai 2019. Serialul înfățișează dezastrul nuclear de la Cernobîl, care s-a produs în Uniunea Sovietică în aprilie 1986, precum și acțiunile fără precedent de curățire a zonei contaminate care au urmat. Pentru cei care încă nu l-au văzut, îl recomandăm.
Dincolo de imagini, toată drama și povestea dezastrului pot fi retrăite prin coloana sonoră din compozițiile violoncelistei și compozitoarei islandeze Hildur Guonadottir. Compozitoarea Hildur Guðnadóttir a fost la centrala electrică Ignalina din Lituania – reactorul nuclear dezafectat unde s-a filmat serialul, pentru a face înregistrări de teren alături de Chris Watson – membru fondator Cabaret Voltaire – și producătorul Sam Slater. Folosind instrumente muzicale clasice, Guðnadóttir a folosit în compoziție sunete de la pompe, săli de reactor, săli de turbină și chiar propria voce modificată. Coloana sonoră a fost lansată pe vinil la casa de discuri Decca și înclude 13 piese.
