Alexia Plăcintă (n. 2005, Suceava) este elevă în clasa a XII-a la Colegiului Național „Petru Rareș” din Suceava. Membră a Casei de Poezie „Light of Ink”. Textele sale au fost publicate în reviste & antologii, precum și pe platforme culturale. A câștigat în 2023 Premiul II la etapa națională a Festivalului de Poezie „Gellu Naum”. Poemele premiate pot fi citite în această rubrică.
Animalul meu spiritual e un bărbat de 40 de ani
port de pe un picior pe altul
doi oameni cu secțiuni
și cornete goale
le umplu cu frișcă
alte linguri din alți oameni cresc
mănâncă împreună
ușa de la intrare
trei bătăi de picioare
12 apostoli pentru fiecare stare de greață
simbolism și grijă
te-am trezit
scriu lucruri în inconștiență
Noaptea e momentul de clipire
cu ochii uscați și lumânări la fitil
am deblocat simțuri cât degetele de la 5 mâini
frecvența vocii provocatoare de spasm
în fiecare zi învăț să respir
hiperluciditate pe hiperventilație se scoate
am purtat ciocolata în măsele
pentru alții
odată o Rapunzel a anilor 60 mergând spre Fălticeni
mi-a mângâiat cu blândețe fața
am plâns
de ce vorbești cu cei prea bine cunoscuți
când te rogi
ți se subțiază vocea
discurs cu caracter de pomelnic
vremea mântuirii ca un pop-up pe conștiință
Ai învățat nevoile corpului
ca pe o hartă mută
cu tropicele în extreme
sărbătorim viața
moartea e la un click distanță
cu aceleași celule canceroase am
produs brațe rabatabile
pot cuprinde tot bagajul tău emoțional
la finalul călătoriei
la etajul caselor de granit
între mâinile fetiței
își piaptănă părul
forța de a te ridica
fluture folicular
amplasat cu precizie acolo
unde viața se reînnoiește
unde se duc zilele
atunci când nu le numeri
trosnitul oaselor unitate de măsură
pentru liniștea dintre clipiri
am deschis cartea la numele tău
am simțit apropiere
suprafețe lucioase plăcute ochiului
alunecă pe gât
un fel de mângâiere universală la nevoie
Iubesc cu toate cariile
pentru estetica urâtului
lăsăm să se scurgă buteliile
de zel
obiceiurile circulare
siguranța de sine în sânul
descărnat al femeilor
amazoane
se vorbește în general și echivoc
pentru a nu deranja
n-am limitat circulația venoasă
cauza suprapopulației în Vest
nouă ne plac explicațiile
mângâierile lingvistice o supraîncărcare voită
răspunsul cauză-efect
ne conferă siguranță
ne plac textele ample
ne conferă siguranță
alegem ce se potrivește cu
tiparul colectiv de gândire
ne conferă siguranță
suprapozitivismul egalează negativismul
copiii noștri interiori desfac bomboane rusești
gurile lor încleștate mușcă loburi frontale
asta e siguranța de care aveam nevoie
Exercițiu de relaxare
m-am imaginat săpând cu tălpile la
poalele unui munte elvețian
mirosea a viață
am înțeles totul dinăuntru în afară
percepția anemică perspectiva în lipsa de oxigen
îmi place la tine că ești calmă
ai mereu in buzunare bomboane fără zahăr
ai replicile la tine
o poză cu tine și tata-n America
și o poză tânără
ce frumoși suntem tineri
aici e Alina, vecina mea
putem continua discuția despre tapetul cu flori și mama mireasă
e mai bine așa
trezire
viața ta descrește cu lobul tiroidian
bănuiala
încheierea exercițiului de relaxare
Se cere momentul
accesul dilema cunoașterea
totul în/la plic
terminații nervoase libere
injectarea noii generații cu patetism
indispensabilă
fericirea mea de o zi
într-o cutie de carton
cutie cu centrii reflecși
better giving than taking
obiceiul bătrânesc de reîntregire
de la atâta depersonalizare am uitat să ne descălțăm la ușă
textele tale îmi provoacă senzația de albastru
de câteva zile visez că mănânc sare
tac
Vezi mai mulți invitați ai rubricii CRITIC GUEST – AICI
