Astfel, echipa propusă de Mureșan nu a primit votul celor două Camere. Criza politică nu se încheie. Va fi nevoie de o altă nominalizare din partea președintelui, dar lucrurile se pot îndrepta și spre scenariul unor alegeri anticipate.
În ciuda șanselor slabe, premierul desemnat a decis să meargă până la capăt cu procedura parlamentară și să ceară votul senatorilor și deputaților. Siegfried Mureșan anunțase că a purtat negocieri inclusiv cu reprezentanții minorităților naționale, parlamentari neafiliați și membri ai grupurilor parlamentare mai mici.
Cum s-a derulat ziua votului în Parlament
Înaintea votului, Mureșan și-a prezentat programul de guvernare și echipa propusă pentru Palatul Victoria, după care au urmat intervențiile reprezentanților partidelor parlamentare.
„Avem de ales între o Românie care merge înainte și una care rămâne pe loc. Între reformă și protejarea status quo-ului. Între o Românie puternică și o Românie singură. Guvernul pe care îl propun este pentru o Românie puternică(…) Vom guverna pe bază de competență, pe bază de adevăr, pe bază de responsabilitate, nu pe bază de promisiuni pe care știm că nu le putem plăti (…) Vă propun un stat modern pentru cetățeni, bazat pe patru piloni: O Românie modernă, o Românie prosperă, o Românie dreaptă și o Românie sigură. Nu putem cere încrederea oamenilor fără să le dăm motive să aibă încredere în noi. De aceea, schimbarea trebuie să înceapă cu noi, cu statul, și cu respect față de munca oamenilor. Fiecare leu administrat de noi ca stat este un leu câștigat prin munca unui român (…) De îndată ce ne vom permite, avem în vedere reducerea TVA de la 21% la 19%. Garantăm predictibilitate fiscală, fără schimbări bruște, și ne propunem ca jumătate din economiile făcute din reforma statului și o colectare mai bună să se întoarcă la oameni prin reducerea taxelor, taxe mai mici. Știm că trebuie să indexăm pensiile și alocațiile și vom face acest lucru”, a spus Siegfried Mureșan, în fața celor două Camere reunite.
„PSD spune nu acestui guvern bolojan reșapat. Este doar un alt guvern Bolojan, e adevărat cu mai mult userism în el. Un bolojan 2.0 care va aplica fix aceeași rețetă a dezastrului și a austerității (…)Astăzi ar fi trebuit să punem capăt uneia dintre cele mai mari crize politice din istoria recentă a României. De 150 de zile țara este complet blocată, deoarece dreapta a refuzat să accepte un lucru simplu. Direcția în care merge România este una complet greșită. Privilegiile sunt mai importante pentru PNL și USR decât economia și viața oamenilor.În locul soluțiilor raționale ați ales războiul politic. În locul românilor, ați ales să vă țineți de scaune. În loc să puneți umărul la formarea rapidă a unui guvern, ați prelungit agonia politică cu încă 10 zile de criză, doar ca să veniți astăzi în fața românilor cu un guvern marionetă. Un guvern care nu a avut un guvern care nu a avut niciodată șansa să facă o majoritate” a declarat Sorin Gindeanu, președintele PSD.
A urmat George Simion, care a anunțat că nu va vota niciun Guvern, până când nu va fi eliberat Călin Georgescu, căruia i-a promis și un loc pe listă, la viitoarele alegeri.
„Vă trece un fior rece, așa pe șira spinării de fiecare dată când auziți de votul românilor și de alegeri democratice? Asta este soluția constituțională care ar trebui adoptată de un individ care conduce România și are o dungă roșie așa pe buletin (…) Am venit astăzi la acest pupitru pentru a da răspunsul din partea noastră. Și răspunsul este nu. Nu suntem trădători. Nu suntem de vânzare! Rămânem loiali poporului român care ne-a trimis aici în Parlament să-l reprezentăm cu cinste și cu demnitate(…) De ziua mea, l-ați arestat pe domnul Călin Georgescu, iar ieri l-ați trimis la Arestul Central și pe mine m-ați avertizat că sunt următorul (…) Vreau să vă zic că nu vom vota nicio altă variantă de guvern până nu îl eliberați și faceți dreptate lui Călin Georgescu”, a spus George Simion, președintele AUR.
La tribuna Parlamentului a venit apoi, Ilie Bolojan, care a reamintit că actuala criză guvernamentală a fost generată de PSD și AUR.
„Suntem aici să găsim o soluție pentru încheierea crizei declanșate de PSD și de AUR. Dar nu este totuna cum o închidem. O soluție politică este bună dacă rezolvă și problemele țării, nu doar instalarea unui guvern. Iar guvernul Mureșan este o ieșire corectă din criză pentru că vine cu soluții reale la problemele țării și evită irosirea eforturilor din ultimul an (…)Guvernul pe care îl conduc a fost demis nu pentru că a încălcat programul de guvernare, ci pentru că a vrut să ducă până la capăt reformele pe care astăzi le critică aceiași oameni care au fost de acord cu ele anul trecut și pentru că am vrut să oprim sifonarea banilor publici către rețelele clientelare. Ăsta e adevărul.”, a spus liderul PNL, în discursul său.
„După 148 de zile nu suntem în stare să învestim un guvern cu puteri depline și acest lucru este inacceptabil. România are nevoie de guvern. Omul când își pierde răbdarea, când societatea își pierde răbdarea, nu mai are încredere în instituții, nu mai are încredere în politicieni, și își ia soarta în propriile mâini, iar reacția va fi pe măsură. Va alege ceea ce este mai rău pentru țara noastră. Va alege extremele, va alege populismul, va alege ceva care poate arată bine, poate sună bine, dar este ca o poză a deșertului la răsărit, un kitch politic”, a spus Kelemen Hunor, înainte de începerea votului.
Criză politică prelungită
Eșecul Cabinetului Mureșan prelungește criza politică începută după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Mureșan este al doilea premier desemnat al cărui Cabinet este respins de Parlament, după Guvernul propus de Adrian Veștea.
În aceste condiții, sunt îndeplinite condițiile constituționale care îi permit președintelui Nicușor Dan să dizolve Parlamentul, însă șeful statului nu este obligat să facă acest lucru. De altfel, șeful statului a transmis anterior că nu ia în calcul declanșarea alegerilor anticipate.
Înaintea votului de miercuri, Nicușor Dan le ceruse partidelor să găsească o soluție pentru încheierea crizei politice.
Guvernul propus de Siegfried Mureșan avea 16 miniștri. Audierile acestora în comisiile parlamentare s-au încheiat marți seara cu un rezultat perfect împărțit: opt dintre candidați au primit aviz favorabil, iar alți opt aviz negativ. Avizele comisiilor au fost însă consultative și nu au împiedicat prezentarea întregii echipe în fața plenului reunit al Parlamentului.
Care a fost lista miniștrilor prezentată în plenul reunit al Parlamentului
- Lista miniștrilor propuși de PNL:
Vicepremier şi ministru al Afacerilor Interne – Mircea Abrudean
Ministerul Finanţelor – Alexandru Nazare (independent)
Ministerul Justiţiei – Andrea Chiş, ministru independent, aprobat de toate cele trei partide
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale – Raluca Turcan
Ministerul Sănătăţii – Oana Gheorghiu
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – Dragoş Pâslaru
Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Mihai Dimian
Ministerul Energiei – Sebastian Burduja
- Lista miniștrilor propuși de USR:
Ministerul Apărării Naţionale – Radu Miruţă
Ministerul Mediului – Diana Buzoianu
Ministerul Afacerilor Externe – Oana Ţoiu
Ministerul Transporturilor – Cătălin Drulă
Ministerul Economiei – Irineu Darău
- Lista miniștrilor propuși de UDMR:
Vicepremier şi ministru al Agriculturii – Tánczos Barná
Ministerul Dezvoltării – Cseke Attila
Ministerul Culturii – Ötvös Koppány
Când se poate ajunge la anticipate
Constituția prevede că, dacă Parlamentul respinge două solicitări succesive de învestitură în termen de 60 de zile de la prima solicitare, președintele poate dizolva Parlamentul, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare.
Așadar, căderea Guvernului Mureșan nu declanșează automat alegeri anticipate. Președintele are mai întâi posibilitatea de a desemna un alt candidat pentru funcția de premier și de a încerca formarea unei noi majorități parlamentare.
În paralel, PNL a anunțat că analizează posibilitatea unei sesizări la Curtea Constituțională în cazul în care Guvernul Mureșan este respins, iar președintele nu declanșează procedura pentru alegeri anticipate.
