În România, nu există domeniu de activitate economică care să nu fi cerut imperativ autorităților să adopte rapid măsuri prin care să îi ajute să facă față efectelor economice produse de impactul Coronavirusului, doar că, deocamdată, nimeni nu-i bagă în seamă!
Autoritățile române sunt abia la faza de discuții informale (!): „Am vorbit vineri cu sistemul bancar. Am avut discuţii informale. Și asta a fost cerința mea către sistemul bancar: să găsească soluții pentru amânarea, două- trei luni de zile, a ratelor. Bineînțeles, aici se va face în corelare cu regulamentul Băncii Naționale. ” – a declarat sâmbătă, ministrul de finanțe, Florin Cîţu și cam atât…
Ca să nu existe niciun dubiu că statul român este cel mai periculos dușman al românilor, în plină criză economică generată de pandemia de Coronavirus, ANAF a găsit modalitatea de a aplica, pe invers, măsurile luate de alte state civilizate pentru a-i ajuta pe întreprinzătorii lor să supraviețuiască: poprirea conturilor mai multor companii private pentru neplata impozitului la termen! Da, i s-a întâmplat astăzi (cel puțin) unei companii private după cum anunța pe o rețea de socializare, la prima oră, o persoană direct afectată de această măsură:
Între timp, moneda EURO și ROBOR-UL au crescut!
Euro a crescut azi ( 16 martie 2020) peste 4,82 lei, pe piața interbancară, peste maximul istoric înregistrat în fața leului pe 9 martie 4,8184 lei/euro.
ROBOR la trei luni a crescut vineri la 2,97%, faţă de 2,86%, nivelul din ședința precedentă.
ROBOR la șase luni a crescut vineri la 3,10%, față de 3,00%, nivelul din ședința precedentă.
Antreprenorii din România cer Guvernului și Parlamentului sprijinirea mediului de afaceri propunând și un set de 22 de măsuri concrete, gândite pentru a ajuta mediul de afaceri să depășească cu bine provocările aduse de criza COVID19. Aceștia au lansat / semnat inclusiv o PETIȚIE la inițiațiva SmartBill
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) cere autorităților să adopte rapid măsuri prin care să îi ajute pe micii întreprinzători să facă față efectelor economice produse de impactul coronavirusului, potrivit unui comunicat de presă.
Consiliul cere următoarele măsuri:
1. Utilizarea de instrumente financiare pentru a asigura lichiditatea și pentru a furniza capital de lucru prin utilizarea normelor existente privind ajutoarele de stat. Posibilitățile sunt oferite de reglementările de minimis sau de schemele de salvare și restructurare.
2. Alocarea de fonduri disponibile din cadrul financiar 2014-2020 către furnizarea de capital de lucru IMM-urilor.
3. Crearea de mecanisme care să ofere asistență IMM-urilor aflate în dificultate.
4. Orientarea bugetului României spre investiții imediate în economie prin modificarea legislației privind achizițiile publice pentru a da posibilitatea IMM-urilor de a avea acces mai facil.
5. Modificarea legislatiei privind Codul Muncii și flexibilizarea cadrului legislativ: muncă temporară, work from home, tele-muncă etc.
6. Oferirea de facilități prin prelungirea termenelor cu plățile impozitelor și contribuțiilor sociale.
7. Operaționalizarea de instrumente specifice domeniilor aflate în dificultate în acest moment:
– Oferirea imediată a voucherelor de vacanță,
– Regândirea schemelor privind expozițiile și târgurile și oferirea de capital de lucru IMM-urilor care desfășoară activități de export,
– Acordarea de subvenții pentru plata salariilor în domeniul transporturilor;
„În aceste momente dificile, România are nevoie de solidaritate socială și economică, să folosim toate resursele umane și profesionale pentru a depăși această perioada critică. IMM-urile sunt cele mai vulnerabile, dar și cele capabile să susțină economia României, de aceea este imperios necesar să luăm o serie de măsuri care să ne pregătească pentru preîntâmpinarea unei crize. Am încredere că vom reuși să depășim această perioada dificilă și că împreună vom dovedi că suntem solidari și puternici”, a declarat pentru presa centrală Florin Jianu, președinte CNIPMMR.
Și reprezentanți din industria ospitalității din România fac un apel către autorități și susțin că:
a. Datoriile statului către companii să fie plătite urgent ( TVA fără control prealabil, accize după caz, concedii medicale, plata de urgență a facturilor pe care statul le are de achitat către operatorii din domeniu pentru servicii de care a beneficiat în ultima perioadă).
b. Plățile companiilor către autoritățile centrale și locale ( aferente obligațiilor fiscale scadențe la final de lună martie ) să fie cel puțin amânate pentru mai multe luni.
c. Credite guvernamentale garantate de stat și la condiții financiare preferențiale până la limita corespunzătoare de două ori suma plătită de companie anul precedent pentru impozite locale și centrale.
d. Măsuri pentru amânarea ratelor către bănci și/ sau societăți de leasing fără consecințe pentru companii.
e. Măsuri care să împiedice/ îngreuneze intrarea în insolvență în următoarele 3 luni deoarece s-ar crea imediat blocaje și mai mari.
Codul muncii este necesar a fi flexibilizat, existând două măsuri care să intre în vigoare imediat:
a. Șomaj tehnic cu plata indemnizației de către statul român și/sau
b. Reducerea normei de lucru cu plata unui procent stabilit de către companie (între 30% și 50%) în condițiile scutirii de contribuții salariale și impozit pe venit a acestei părți. În plus statul să vină cu completarea diferenței, în așa fel încât angajații să aibă cât mai puțin de suferit. (Vezi mesajul lor către autorități în articolul asociat).
Uniunea Generală a Industriaşilor din România (UGIR) se alătură șirului de patronate care fac propuneri Guvernului pentru măsuri de sprijinire a firmelor în contextul scăderii afacerilor, ca urmare a crizei coronavirus COVID-19.
Cerințele lor se referă în principal la sprijin pentru startup-uri și IMM-uri, dar și pentru persoanele fizice autorizate (PFA), o solicitare mai rară în șirul de propuneri de până acum:
– Pentru proiectele cu fonduri europene aflate pe final de implementare (cu finanțare prin Programul Operational Capital Uman, prin Programul Operational Regional ș.a.m.d): ADR-urile si OIR-urile sa desfășoare verificările finale prin mijloace electronice in așa fel încât să nu fie blocate ci accelerate deconturile finale către beneficiari, pentru a nu le bloca activitatea și plata salariilor și/sau furnizorilor.
– Pentru proiectele cu fonduri europene aflate in curs de implementare: sprijin pentru beneficiari in vederea păstrării unui ritm normal al plăților către aceștia, pentru a nu le cauza blocaje in activitate și în plata salariilor și/sau furnizorilor.
– Realocarea unei părți din fondurile europene încă neutilizate in actualul cadru financiar către programe de finanțare pentru start-up-uri si IMM-uri de cercetare-dezvoltare-inovare și de producție în medicină și farmacie în vederea dezvoltării de produse/ echipamente/ materiale medicale și sanitare (reactivi chimici de laborator; substanțe active utilizate ca materii prime pentru medicamente; echipament medical de protecție: măști, mănuși, combinezoane; respiratoare/ ventilatoare pentru ATI; injectomate pentru ATI; monitoare pentru ATI; pompe peristaltice pentru ATI; soluții lichide/ lămpi dezinfectante pentru mâini, suprafețe, încăperi; etc). O perioadă cât se poate de scurtă pentru evaluarea cererilor de finanțare depuse și pentru contractare (fast-track approval).
– Realocarea unei părți din fondurile europene încă neutilizate in actualul cadru financiar către programe de finanțare pentru start-up-uri si IMM-uri destinate investițiilor private (pe modelul POR 2.2. si POC 2.2.1., simplificate) in vederea menținerii unei evoluții echilibrate a acestora, securizării locurilor de muncă actuale, consolidării competitivității pe piață. Stabilirea unei liste generoase a codurilor CAEN eligibile, in vederea asigurării unui efect de multiplicare in economie (prin crearea de noi locuri de muncă unde să fie preluați o parte din angajații ce vor fi disponibilizați in anumite domenii de activitate). Finanțări nerambursabile de 200.000 – 2.000.000 euro însoțite de garanții din partea Statului pentru creditele luate de antreprenori in vederea asigurării cofinanțării din partea beneficiarului. Si cu o perioadă cât se poate de scurtă pentru evaluarea cererilor de finanțare depuse și pentru contractare (fast-track approval).
– Realocarea unei părți din fondurile europene încă neutilizate in actualul cadru financiar către un program de finanțare a creării instrumentelor digitale de realizare a unor activități in sistem „remote”, in special in domeniile: educație (e-learning – dedicate in special regiunile sărace si zonelor rurale); sănătate (e-health, telemedicina – destinate mai ales persoanelor aflate in carantină/autoizolare, persoanelor vulnerabile din punctul de vedere al vârstei și al stării de sănătate și celor ce locuiesc in zonele rurale aflate la distanțe apreciabile de cel mai apropiat oraș cu dotări sanitare complete); platforme e-commerce (destinate in special micilor producători, care nu își permit achiziția uneia deja existente pe piață). Și cu o perioadă cât se poate de scurtă pentru evaluarea cererilor de finanțare depuse și pentru contractare (fast-track approval).
– Relansarea apelurilor in cadrul POCU destinate intreprinderilor sociale/ structurilor de economie socială, in vederea atenuării efectelor concedierilor din unele domenii de activitate. Si cu o perioadă cât se poate de scurtă pentru evaluarea cererilor de finanțare depuse și pentru contractare (fast-track approval).
– Instituirea unei scheme de ajutor de stat destinată plății salariilor angajaților, timp de 6-12 luni, pentru IMM-urile in dificultate din cauza crizei cauzate de epidemia de coronavirus, indiferent de domeniul de activitate in care își desfășoară activitatea, dacă înregistrează scăderea cu cel puțin 30% a cifrei de afaceri (in comparație cu aceeași perioadă din anii 2017-2019) in așa fel încât să se evite/ atenueze disponibilizările.
– Acordarea unei sume forfetare (in sumă egală cu salariul mediu net pe economie) pentru PFA-urile aflate in dificultate, pe o perioadă de 3-6 luni.
– Instituirea unui fond prin care să se asigure capitalul de lucru pentru IMM-uri (cu dobânda zero), asociat altor instrumente care să combată deficitul temporar de cash al acestora.
– Creșterea temporară cu câte 6 luni a perioadelor de acordare a indemnizației de șomaj, in funcție de stagiile de cotizare (de la 6 luni la 12 luni pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 1 an; de la 9 luni la 15 luni pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 5 ani; de la 12 luni la 18 luni pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani).
Ce măsuri fiscale au anunţat alte ţări
Italia, cel mai afectat stat de coronavirus, care şi-a închis graniţele şi a pus sub monitorizare toată populaţia, a anunţat un proiect care prevede scutiri de taxe pentru companiile care au înregistrat o scădere de 25% a veniturilor, tăieri de taxe în general şi fonduri adiţionale pentru companiile private de sănătate. De asemenea, statul italian a amânat depunerea unor declaraţii, a extins termenele limită pentru plata taxelor de către companiile din zonele afectate şi a anunţat un fond suplimentar de salarii pentru a-i sprijini pe angajaţii concediaţi din cauza carantinei şi a restricţiilor de călătorie.
Germania a anunţat de asemenea că este pregătită să adopte un pachet de stimulente fiscale dacă epidemia va declanşa o criză economică globală, care să includă reduceri de impozite, amânări la plata unor impozite plătite de angajatori, stimularea muncii part-time şi cea de la domiciliu, toate pentru a amortiza efectul negativ al virusului în economie dacă epidemia se va agrava.
Guvernul de la Berlin a anunțat vineri ( 14 martie 2020) cel mai mare pachet economic de ajutor din Germania, in valoare de cel puțin 550 milliarde de euro, pentru a sprijini companiile afectate de epidemia de coronavirus (COVID-19), oferindu-le credit „nelimitat” pentru a-și ține afacerile pe linia de plutire, transmit AP si AFP, informează AGERPRES.
„Nu exista o limită superioară a creditului oferit de KfW (Banca de dezvoltare deținută de stat), acesta este cel mai important mesaj”, a afirmat ministrul german Finanțe, Olaf Scholz.
Garanțiile, echivalentul a 614 milliarde de dolari, sunt doar începutul. „Am promis că nu vom eșua din cauza lipsei banilor și a voinței politice. Asta înseamnă că nicio companie viabilă, niciun loc de muncă nu ar trebui să se confrunte cu probleme”, a declarat ministrul Economiei, Peter Altmaier.
„Ne vom reîncărca armele dacă va fi necesar”, a adăugat el.
De asemenea, oficialii germani au dat asigurări că Berlinul dispune de fonduri suficiente pentru o bătălie îndelungată.
„Dacă va dura mai mult, putem merge și mai departe cu măsurile”. Mesajul către companii este: „Puteti fi curajoase, riscurile ne revin nouă”, a spus Scholz.
Pachetul de măsuri, chiar in prima fază, este mai mare decât ajutorul de 500 de miliarde de euro oferit de Guvernul german in timpul crizei financiare din 2008.
Deja, Executivul de la Berlin a fost de acord să majoreze investițiile cu 3,1 miliarde de euro pe an, în perioada 2021 – 2024.
Portugalia
Guvernul portughez a propus schimbarea legislației, astfel încât companiile să poată suspenda temporar contractele de muncă dacă vânzările au scăzut cu 40% în ultimele trei luni (comparativ cu anul trecut) din cauza epidemiei, potrivit publicației locale Publico.
De asemenea, guvernul a decis că angajații afectați de aceste suspendări temporare vor primi două treimi din salariu (maximum 1905 euro), sumă din care 70% e suportată de stat, 30% de către angajatori.
În plus, guvernul portughez a deschis o linie de credit guvernamentală de 200 milioane de euro pentru firmele afectate de coronavirus. Pot beneficia de creditare în condiții speciale firmele a căror cifră de afaceri a scăzut cu peste 20% față de aceeași perioadă din anul trecut.
De asemenea, guvernul va accepta amânarea plății unor taxe la bugetele de stat. Scopul deciziilor luate de guvernul Portugaliei este protejarea cashflow-ului companiilor pentru a proteja funcționarea economiei.
Coreea de Sud a introdus subvenţii pentru salarii, în cazul micilor comercianţi, şi a majorat indemnizaţia pentru cei care îşi caută un loc de muncă sau sunt îngrijiţi la domiciliu.
China a renunţat temporar la contribuţiile pentru asigurări sociale plătite de companii.
La rândul său FMI a făcut o serie de recomandări guvernelor
Pentru persoanele concediate, ar putea fi majorat temporar ajutorul de şomaj, pentru a permite angajaţilor care nu se simt bine sau cei de care au grijă să rămână acasă fără teama că-şi pierd locul de muncă în timpul epidemiei. Băncile centrale ar trebui să fie pregătite să furnizeze lichidităţi masive băncilor şi companiilor financiare non-bancare, în special celor care acordă creditare firmelor mici şi mijlocii, care ar putea fi mai puţin pregătite să facă faţă unei întreruperi semnificative.
De asemenea, guvernele ar putea oferi garanţii de creditare temporare şi ţintite pentru necesităţile de lichiditate pe termen scurt ale acestor firme, iar autorităţile de supervizare şi de reglementare a pieţei financiare ar putea, de asemenea, încuraja temporar extindere a scadenţei împrumuturilor.
În acest context, autorităţile române ar trebui să ia în considerare un pachet de măsuri fiscale pentru angajaţii şi companiile din sectoarele vulnerabile care sunt nevoite din cauza forţei majore să îşi sisteze sau să îşi reducă activitatea. În acest mod ar putea preveni sau limita implicaţiile negative care riscă se repercuteze asupra întregii economii generând probleme în lanţ pentru angajaţi, companii şi bugetul de stat.
Articol asociat
