[NOBEL 2023] FIZICĂ: Pierre Agostini, Ferenc Krausz şi Anne L’Huillier „pentru metodele experimentale care generează impulsuri de lumină de attosecunde pentru studiul dinamicii electronilor în materie”

nobel 2023 fizica 1
Distribuie:

Pierre Agostini, Ferenc Krausz şi Anne L’Huillier sunt laureații Nobel din acest an „pentru metodele experimentale care generează impulsuri de lumină de attosecunde pentru studiul dinamicii electronilor în materie”.

Laureaţii Premiului Nobel pentru Fizică din 2023 sunt recunoscuţi pentru experimentele lor, care au oferit omenirii noi instrumente pentru explorarea lumii electronilor din interiorul atomilor şi moleculelor.

Pierre Agostini, Ferenc Krausz şi Anne L’Huillier au demonstrat o modalitate de a crea impulsuri luminoase extrem de scurte, care pot fi folosite pentru a măsura procesele rapide în care electronii se mişcă sau îşi schimbă energia. Contribuţiile laureaţilor au permis investigarea unor procese atât de rapide încât, până acum, erau imposibil de urmărit.

Există aplicaţii potenţiale în multe domenii diferite. În electronică, de exemplu, este important să se înţeleagă şi să se controleze modul în care se comportă electronii într-un material. Impulsurile de attosecunde pot fi, de asemenea, utilizate pentru a identifica diferite molecule, cum ar fi în diagnosticarea medicală.


Laureații Premiului Nobel pentru fizică 2023 au creat sclipiri de lumină suficient de scurte pentru a face poze mișcărilor extrem de rapide ale electronilor.
Evenimentele cu mișcare rapidă se scurg unul în celălalt atunci când sunt percepute de oameni, la fel ca un film care constă în imagini statice este perceput ca o mișcare continuă. Dacă vrem să investigăm evenimente cu adevărat scurte, avem nevoie de tehnologie specială. În lumea electronilor, schimbările au loc în câteva zecimi de atosecundă – o attosecundă este atât de scurtă încât sunt la fel de multe într-o secundă cât au fost secunde de la nașterea universului.
Experimentele laureaților au produs pulsuri de lumină atât de scurte încât sunt măsurate în atosecunde, demonstrând astfel că aceste impulsuri pot fi folosite pentru a oferi imagini ale proceselor din interiorul atomilor și moleculelor.
În 1987, Anne L’Huillier a descoperit că multe tonuri diferite de lumină au apărut atunci când a transmis lumină cu laser infraroșu printr-un gaz nobil. Fiecare ton este o undă de lumină cu un număr dat de cicluri pentru fiecare ciclu în lumina laserului. Ele sunt cauzate de lumina laser care interacționează cu atomii din gaz; oferă unor electroni un plus de energie care este apoi emisă ca lumină. Anne L’Huillier a continuat să exploreze acest fenomen, punând teren pentru descoperirile ulterioare.
În 2001, Pierre Agostini a reușit să producă și să investigheze o serie de impulsuri ușoare consecutive, în care fiecare puls a durat doar 250 de atosecunde.
În același timp, Ferenc Krausz lucra cu un alt tip de experiment, unul care a făcut posibilă izolarea unui singur puls luminos care a durat 650 de atosecunde.
Contribuțiile laureaților au permis investigarea proceselor atât de rapide încât înainte erau imposibil de urmat.

Pierre Agostini. Doctorat în 1968 la Universitatea Aix-Marseille, Franţa. Profesor la Universitatea de Stat din Ohio, Columbus, SUA.

Ferenc Krausz, născut în 1962 la Mór, Ungaria. Doctor în 1991 la Universitatea de Tehnologie din Viena, Austria. Director la Max Planck Institute of Quantum Optics, Garching şi profesor la Ludwig-Maximilians-Universität München, Germania.

Anne L’Huillier, născută în 1958 la Paris, Franţa. Doctorat în 1986 la Universitatea Pierre şi Marie Curie, Paris, Franţa. Profesor la Universitatea Lund, Suedia.

nobel 2023 fizica


Citește și: NOBEL-ul pentru FIZICĂ în 2022  le-a fost acordat cercetătorilor Alain Aspect, John Clauser și Anton Zeilinger care au făcut saltul în METAFIZICĂ, punând bazele unei noi ere a TEHNOLOGIEI CUANTICE

[NOBEL 2021 – FIZICĂ] Trei laureați partajează premiul Nobel pentru FIZICĂ din acest an pentru „studiile lor despre fenomene haotice și aparent întâmplătoare”


Sezonul Nobel continuă cu premiul Nobel pentru chimie, pe 4 octombrie, înainte de mult aşteptatul premiu pentru literatură, pe 5 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 6 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie.


Sursa: nobelprize.org


 

Categorie: Externe
Etichete: Anne L'Huillier, Ferenc Krausz, NOBEL 2023 FIZICĂ, Pierre Agostini
Distribuie:
Articolul anterior
Circulația tramvaielor se întrerupe sâmbătă. Vezi linia vizată
Articolul următor
[POVEȘTI] Harap Alb – Ion Creangă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Din aceeași categorie