Joia Mare este o zi încărcată de semnificații religioase, dar și de tradiții vechi, păstrate cu sfințenie în multe zone ale țării. Credincioșii se pregătesc atât sufletește, cât și gospodărește pentru marea sărbătoare a Învierii.
Joia Mare se numără printre cele mai încărcate de solemnitate momente ale Săptămânii Patimilor. Cu această ocazie, credincioșii evocă patru episoade esențiale din viața Mântuitorului Iisus, care pun în lumină valori fundamentale precum iubirea, smerenia și spiritul de sacrificiu. În același timp, obiceiurile străvechi sunt respectate cu sfințenie, iar rânduielile bisericești – printre care denia celor 12 Evanghelii și scoaterea solemnă a Sfintei Cruci – reunesc comunitatea în rugăciune și reflecție.
Denia celor 12 Evanghelii și scoaterea Sfintei Cruci
Joia din Săptămâna Pătimirilor este cunoscută ca fiind ziua în care se citesc cele 12 Evanghelii și se scoate Sfânta Cruce în naosul bisericii. Aducerea Sfintei Cruci din Sfântul Altar și așezarea ei în mijlocul bisericii are loc după citirea Evangheliei a V-a, unde rămâne până vineri, când este readusă în Sfantul Altar.
Joia Mare – scoaterea Sfântului Agneț pentru împărtășirea bolnavilor
În cadrul Proscomidiei din Joia Mare, pe lânga Sfântul Agneț care se folosește la Sfânta Liturghie din ziua respectiva, se mai scoate încă un Agneț, care se sfințește împreună cu celălalt, și va fi păstrat până în Marțea Luminată când este uscat și sfărâmat după o rânduială specială, este așezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar și este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtășirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.
Joia Mare – sfințirea Sfântului și Marelui Mir
Joia Patimilor este și ziua în care are loc sfințirea Sfântului și Marelui Mir care se folosește la Taina Mirungerii, sfințirea bisericilor, sfințirea altarelor, a antimiselor și pentru reprimirea în Ortodoxie a celor căzuți de la dreapta credință. Sfințirea Sfântului și Marelui Mir nu se săvârșește în Joia Patimirilor fiecărui an, ci doar atunci când nu mai există Mir pentru un an de zile.
În Joia din Săptămâna Mare prăznuim spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos, Cina cea de Taină în cadrul căreia Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească și începutul Pătimirilor prin vânzarea Domnului.
Spălarea picioarelor ucenicilor
Spălarea picioarelor ucenicilor este o invitație la smerenie, slujire, dăruire pentru ceilalți până la jertfă.
În amintirea spălării picioarelor Apostolilor de către Hristos, există obiceiul ca în Joia Mare, în unele mănăstiri, starețul să spele picioarele a doisprezece din viețuitorii mănăstirii pe care o conduce.
![[cartea săptămânii] ioan pintea: „proximități și mărturisiri” 6 icoana spalarea picioarelor apostolilor](https://www.criticarad.ro/wp-content/uploads/2026/04/icoana_Spalarea-picioarelor-apostolilor.webp)
Cina cea de Taină și instituirea Sfintei Euharistii
In cadrul Cinei celei de Taină a fost instituită Sfanta Euharistie. Cina cea de Taină a avut loc după spălarea picioarelor de către Mântuitorul Iisus Hristos și este momentul în care Mântuitorul Se dăruiește pe Sine sub chipul pâinii și al vinului. S-a dăruit și continuă să Se dăruiască în cadrul fiecărei Liturghii.
![[cartea săptămânii] ioan pintea: „proximități și mărturisiri” 7 icoana cina cea de taina](https://www.criticarad.ro/wp-content/uploads/2026/04/icoana_Cina-cea-de-Taina.webp)
Rugăciunea din Grădina Ghetsimani
Dupa Cina cea de Taină, Hristos merge împreună cu ucenicii Săi în grădina Ghetsimani. Se roagă înainte de Pătimirile Sale pentru Sine, pentru Apostoli și pentru toți credincioșii: „Părinte, a venit ceasul! Preaslăvește pe Fiul Tău, ca și Fiul să Te preaslăvească, precum I-ai dat stăpânire peste tot trupul, ca să dea viața veșnică tuturor acelora pe care Tu i-ai dat Lui… Părinte Sfinte, păzește-i în numele Tău, în care Mi i-ai dat ca să fie una precum suntem și Noi… Dar nu numai pentru ei Mă rog, ci și pentru cei ce prin cuvântul lor vor crede în Mine, ca toți să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine și Eu întru Tine, așa și aceștia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis”.
În grădina Ghetsimani Mântuitorul supune voința Sa omenească celei dumnezeiești. Acest lucru reiese din cuvintele: „Părintele Meu, de este cu putință, treacă de la Mine paharul acesta, însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voiești” (Matei 26, 39). Este momentul în care „Iisus s-a cununat în duh cu moartea”, după cum mărturisește părintele Stăniloae. Prin ambele voințe Hristos a dorit mântuirea noastră: prin cea dumnezeiască binevoind împreună cu Tatăl și cu Duhul, iar prin cea omenească făcându-Se ascultător Tatălui. Așa a îndreptat firea noastră în Sine și prin ea și pe cea din noi.
Ceea ce s-a petrecut în acea noapte la Ghetsimani, rămâne pentru noi model și putere spre izbăvire. După cum Hristos a întărit voința omenească în direcția celor dorite de Dumnezeu, așa se întâmplă și cu cei care cer cu credință „facă-Se voia Ta precum în cer așa și pe pământ”.
![[cartea săptămânii] ioan pintea: „proximități și mărturisiri” 8 icoana rugaciunea din gradina ghetsimani](https://www.criticarad.ro/wp-content/uploads/2026/04/icoana_rugaciunea-din-gradina-ghetsimani.webp)
Tot astăzi ne aducem aminte și de vânzarea Domnului, pomenită și la Denia din Miercurea Mare. Iuda vânzătorul fiind pus în oglindă cu femeia păcătoasă.
Rugăciunea din Joia Mare
«Doamne Iisuse Hristoase, Fiule și Cuvântul lui Dumnezeu Tatăl, care în ziua de astăzi ai luat Cina cea de pe urmă cu ucenicii Tăi, și cu mare umilință ai spălat picioarele lor, și ale ucenicului care Te-a vândut! Apoi, luând pâine și vin în mâinile Tale Cele Sfinte și binecuvântându-le cu puterea Ta cea Dumnezeiască, le-ai făcut însuși Trupul și Sângele Tău, cu care i-ai împărtășit zicând: „Luați, mâncați și beți, că acestea sunt Trupul și Sângele Meu, pentru ca să se ierte păcatele voastre.” Cela ce tot în ziua aceasta Te-ai înălțat la cer și ai șezut de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatălui Tău, să împărătești împreună cu El în veci, ca Unul-Născut Fiul Său preaiubit.
Rogu-Te deci, pentru rugăciunile ucenicilor Tăi, iartă păcatele noastre, ale tuturor, ale celor vii și ale celor răposați. Dă-mi, Doamne, lacrimi fierbinți, ca să-mi plâng păcatele. Darul Tău cel curățitor, care a spălat picioarele ucenicilor Tăi, să spele și să curățească inima și sufletul meu, că așa, cu vrednicie, cu curăție și cu umilință să mă împărtășesc cu Sfintele Tale Taine, acum și în timpul morții mele, iar în ora despărțirii mele, cu bucurie să se suie sufletul meu la Tine, fără de nici o frică, întrebare sau împiedicare să trec vămile văzduhului, intrând în mărirea Ta cea cerească.
Ajută-mi, Doamne, ca să Te măresc în veci, să mă închin Numelui Tău Celui Sfânt. Amin.»
Această zi mai este cunoscută și sub denumirile de Joia Patimilor, Joia Neagră sau Joimărița, fiecare reflectând credințe și obiceiuri diferite din cultura populară românească.
Obiceiuri și tradiții în Joia Mare
Unul dintre cele mai importante momente ale zilei este participarea la Denia celor 12 Evanghelii, slujbă care amintește de patimile lui Iisus Hristos. În unele zone, credincioșii aprind 12 lumânări, câte una pentru fiecare Evanghelie, pe care apoi le leagă între ele și le păstrează ca simbol al protecției.
Tot în această zi, oamenii merg la biserică cu pâine, vin, lumânări și vase noi, pe care le lasă acolo până la Paște, ca semn de binecuvântare.
Joia Mare este și ziua în care mulți credincioși aleg să se spovedească, pentru a intra curați sufletește în Sărbătoarea Învierii.
În tradiția populară, fiind asociată cu trădarea lui Iuda, există credința că nu este bine să te săruți cu persoane pe care nu le-ai mai văzut de mult timp, deoarece acest gest ar putea simboliza trădarea.
Tradiții diferite în funcție de regiune
În sudul țării, fetele obișnuiesc să facă 12 noduri unei ațe, fiecare nod fiind legat de o dorință. Ața este pusă sub pernă, în speranța că își vor visa ursitul. Tot în această zonă se păstrează obiceiul ca femeile mai în vârstă să spele picioarele copiilor, gest considerat purificator.
În vestul țării, există tradiția ca familiile care pregătesc pâinea pentru Paște să o ducă la biserică în această zi, împreună cu lumânări și vin.
Din Joia Mare până la Paște, se spune că nu se mai trag clopotele bisericilor, acestea fiind înlocuite de sunetul toacei.
Joia Mare și legătura cu cei plecați
În credința populară, Joia Mare este considerată o zi dedicată și sufletelor celor adormiți. Se spune că în noaptea dinaintea acestei zile, mormintele se deschid, iar sufletele se întorc acasă, unde rămân până înainte de Rusalii.
În Oltenia, oamenii aprind focuri în curți sau la morminte, din crengi sau nuiele, simbolizând focul din curtea în care a fost dus Iisus după prindere.
De asemenea, se obișnuiește să se dea de pomană apă sau să se toarne apă pe morminte, ca semn de respect pentru cei plecați.
Există și credința că nu este bine să speli rufe în această zi, deoarece apa murdară ar ajunge la cei morți în locul pomenii.
Semnificația înroșirii ouălor în Joia Mare
Joia Mare este cunoscută în mod special ca ziua în care se vopsesc ouăle. Tradiția spune că ouăle înroșite în această zi nu se strică tot anul și au puteri protectoare.
Cea mai cunoscută legendă spune că Maria Magdalena le-a spus fariseilor că Hristos a înviat, iar aceștia au răspuns că vor crede doar când ouăle din coșul ei se vor înroși. În acel moment, ouăle s-au făcut roșii.
O altă poveste spune că ouăle s-au înroșit de la sângele lui Hristos care a curs peste ele, sub cruce.
Pe lângă ouăle roșii, astăzi se folosesc și alte culori – galben, verde sau albastru – care simbolizează bucuria primăverii. În trecut, ouăle erau colorate natural, cu coji de ceapă sau plante.
În multe zone, gospodinele decorează ouăle cu frunze sau modele tradiționale, transformându-le în adevărate opere de artă.
Surse: Doxologia.ro / Crestinortodox.ro
Articole asociate:
- MIERCUREA MARE – o zi dedicată postului, rugăciunii și introspecției
- MARȚEA MARE – o zi dedicată pregătirii sufletești pentru Învierea Domnului
- LUNEA MARE – prima zi din Săptămâna Patimilor
- SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Ce e bine să respecți în această perioadă. Canoane CREȘTIN ORTODOXE, tradiții și obiceiuri
- PAȘTI 2026 | A început Postul Mare la ortodocși. Semnificație creștină și felul postirii




![[cartea săptămânii] ioan pintea: „proximități și mărturisiri” 5 ioan pintea](https://www.criticarad.ro/wp-content/uploads/2026/04/Ioan-Pintea.webp)