Rezultatele testelor PISA 2025, publicate oficial pe 8 septembrie 2026 de către OCDE, relevă o scădere dramatică a performanțelor elevilor români, clasând România pe cele mai mici scoruri din istoria participării sale de după 2006. Pentru prima dată, țara noastră depășește pragul critic de 50% analfabetism funcțional la matematică.
Principalele concluzii ale studiului PISA 2025 arată că elevii români se situează sub media țărilor membre OCDE la toate domeniile evaluate, cu menținerea unor decalaje semnificative între mediul rural și urban și cu o scădere notabilă la competența de lectură. Rezultatele scot în evidență problemele persistente ale sistemului de educație: competențele de lectură au scăzut, iar diferențele dintre elevii din mediul urban și cei din rural ajung la aproape 100 de puncte.
Raportat la toate cele trei competențe de bază – Științe, Citire și Matematică, studiul PISA 2025 arată că 38,5% dintre elevii români un nivel de performanță sub nivelul 2 – considerat pragul alfabetismului funcțional. Altfel spus, aceștia se încadrează la analfabetism funcțional. Procentul este de două ori mai mare decât media OCDE de 19,7%. Iar valoarea, în cazul României, a crescut cu 5,4 puncte procentuale față de 2022, când, în medie pentru cele trei competențe, 33,2% dintre elevi raportau competențe slabe (sub Nivelul 2).
În același timp, 4,8% dintre elevii români se încadrează în categoria celor cu un nivel ridicat și foarte ridicat al competențelor (Nivel 5 sau 6 pe scara competențelor folosită de OCDE). Procentul este în scădere față de cel raportat în 2022 (5%). Iar față de de media OCDE, în cadrul PISA 2025, procentul României este de peste două ori mai mic: la nivelul organizației, 11,9% dintre elevi au un nivel ridicat de competențe.
La nivel UE, România își păstrează locul codaș: doar Bulgaria și Cipru au rezultate mai slabe. Țara vecină a raportat scăderi abrupte și la Citire (-18 puncte, până la 387) și la Matematică (-12 puncte, până la 405 puncte). Iar Cipru a scăzut cu 2 puncte la Citire (până la 379 de puncte) și cu 7 la Matematică (până la 427 de puncte).
Dintre cele 91 de țări și teritorii participante, România se poziționează pe locurile:
- Locul 55 la Științe
- Locul 53 la Citire
- Locul 48 la Matematică
- Locul 51 la Rezolvarea problemelor cu instrumente digitale
Rezultatele principale PISA 2025
La PISA 2025 au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii, reprezentând aproximativ 33 de milioane de elevi de 15 ani la nivel mondial. Dintre cele 91 de țări analizate, 38 sunt state membre OCDE. România a fost reprezentată de 7.725 de elevi de 15 ani din 322 de școli, un eșantion reprezentativ pentru elevii de 15 ani, adică aproximativ 172.000 de elevi de 15 ani reprezentanți, respectiv circa 76% din populația tinerilor de această vârstă. Toate datele colectate în România au îndeplinit standardele de calitate stabilite de OCDE.
Elevii români au obținut, în medie, 425 de puncte la Științe, 419 la Matematică, 413 la Lectură și 442 la Rezolvarea computațională a problemelor, un domeniu evaluat pentru prima dată ca parte a componentei „Învățarea în lumea digitală”. Toate aceste scoruri sunt situate sub media țărilor membre OCDE, ceea ce plasează România într-o poziție de recuperat în raport cu standardele internaționale.
Comparativ cu ediția precedentă, rezultatele la Științe și Matematică rămân relativ stabile, în timp ce la Lectură s-a înregistrat o scădere de 16 puncte. Proporția elevilor români care ating nivelul minim de competență, definit ca nivelul 2, este de 48% la Matematică, 52% la Lectură și 54% la Științe, sub mediile OCDE de 65%, 69% și, respectiv, 74%. La capătul opus al scalei, proporția elevilor cu performanțe ridicate, nivelul 5 sau 6, este de doar 2% la Științe, 4% la Matematică și 1% la Lectură, față de mediile OCDE de 7%, 8% și, respectiv, 6%.
Disparități persistente între mediul urban și rural
Datele confirmă existența unor discrepanțe socioeconomice profunde. Dezavantajul socioeconomic se concentrează în unitățile de învățământ din mediul rural, unde decalajele față de urban sunt de aproximativ 100 de puncte pentru toate cele trei domenii evaluate. Diferența este de 109 puncte la Matematică, 98 de puncte la Științe și 94 de puncte la Lectură, ceea ce indică o inegalitate educațională care persistă și se manifestă în mod similar în toate ariile de competență.
Ministrul educației și cercetării, prof. univ. dr. Mihai Dimian, a subliniat că rezultatele trebuie înțelese și în contextul mai larg al nivelului de dezvoltare al României. Produsul Intern Brut pe locuitor se situează la aproximativ 71% din media țărilor membre OCDE, iar ponderea populației cu vârste între 25 și 64 de ani care are studii superioare este de 19%, comparativ cu 41% media OCDE.
Elevii români stau bine doar la curiozitate și protecția mediului
În ciuda scorurilor sub medie, există și aspecte pozitive semnalate de studiu. Elevii români raportează un nivel de curiozitate peste media OCDE, 77% față de 73%, și atitudini pozitive privind protecția mediului, 73% declarându-se interesați să contribuie profesional la protejarea mediului, comparativ cu 62% media țărilor membre. Implicarea părinților în educație s-a menținut relativ stabilă între 2022 și 2025, în timp ce la nivelul OCDE s-a înregistrat o scădere semnificativă.
De asemenea, proporția elevilor din școli cu politici de interzicere a utilizării telefoanelor mobile a crescut semnificativ, de la 22% în 2022 la 49% în 2025, ajungând la nivelul mediei OCDE. Datele arată că distragerea atenției de către dispozitivele digitale la orele de Științe este asociată cu scoruri mai mici, iar efectul este mai pronunțat în România, unde diferența este de 18 puncte, față de 11 puncte media OCDE.
Prioritățile conturate de experți
Pe baza rezultatelor prezentate, experții au conturat un set de priorități pentru intervenția publică. Printre acestea se numără identificarea timpurie și sprijinirea alfabetizării funcționale, implementarea unui sistem național de evaluare standardizată care să permită comparații valide de la un an la altul, monitorizarea integrată a participării școlare și a progresului în învățare, precum și reducerea decalajelor urban-rural și a celor socioeconomice ca obiectiv explicit de politică publică.
De asemenea, a fost evidențiată necesitatea dezvoltării profesionale continue a cadrelor didactice, cu un accent pe practica la clasă și pe monitorizarea implementării achizițiilor dobândite în activitățile de formare. În contextul noilor tehnologii, s-a subliniat importanța alfabetizării în domeniul inteligenței artificiale, astfel încât aceasta să nu depindă de resursele disponibile în familie. Politicile de reducere a utilizării necurriculare a dispozitivelor digitale în timpul orelor trebuie continuate, iar evaluarea impactului reformelor și monitorizarea proceselor prin sisteme integrate de date sunt considerate esențiale.
Surse: OCDE / Ministerul Educației
