Ce este Analiza S&P Global Ratings
Analiza S&P Global Ratings reprezintă un raport de evaluare financiară realizat de S&P Global Ratings, una dintre cele mai importante trei mari agenții de rating din lume (alături de Moody’s și Fitch Ratings). Această analiză măsoară bonitatea financiară (creditworthiness) și capacitatea unui emitent – care poate fi un stat suveran, o companie sau o municipalitate – de a-și plăti datoriile integral și la timp. Pe scurt, este o „notă” acordată stabilității financiare, extrem de importantă pentru investitorii din întreaga lume.
Analiza S&P Global Ratings privind bonitatea suverană se bazează pe evaluarea și scorarea a cinci factori cheie de rating: (i) evaluarea instituțională; (ii) evaluarea economică; (iii) evaluarea externă; (iv) media flexibilității și performanței fiscale și a poverii datoriei; și (v) evaluarea monetară. Fiecare dintre factori este evaluat pe un continuum de la 1 (cel mai puternic) la 6 (cel mai slab).
De ce este crucială această analiză pentru o țară?
Analiza S&P dictează direct costul la care se împrumută un stat de pe piețele internaționale. Dacă o țară are un rating bun (Investment Grade), investitorii străini au încredere să cumpere obligațiuni de stat, iar dobânzile sunt mici. Dacă țara este retrogradată în categoria „Junk”, fondurile mari de investiții sunt obligate prin statut să își retragă banii, moneda națională se depreciază, iar statul trebuie să plătească dobânzi uriașe pentru a se mai putea împrumuta.
Ce spune S&P despre România
Decizia S&P înseamnă că România rămâne în categoria „investment grade”, importantă pentru accesul statului la finanțare și pentru costurile la care acesta se poate împrumuta. BBB- este însă cel mai redus calificativ din această categorie, iar următoarea treaptă, BB+, ar muta ratingul în zona nerecomandată investițiilor.
Agenția de rating S&P a reconfirmat, vineri, ratingul suveran al României la nivelul „BBB-” cu perspectivă negativă, menținând România în categoria țărilor recomandate investițiilor, anuntă ministerul de Finante.
Evaluarea reflectă progresele înregistrate în implementarea programului de ajustare fiscală, care au contribuit la reducerea deficitului bugetar și confirmă faptul că procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026. S&P evidențiază, de asemenea, nivelul foarte ridicat al investițiilor publice, susținute într-o proporție importantă de fondurile europene, ca principal sprijin pentru activitatea economică în acest an.
În același timp, S&P a menținut perspectiva negativă, subliniind riscurile ridicate de implementarea consolidării fiscale în perioada 2027-2028 și posibilele efecte negative ale instabilității politice. În contextul persistenței unui deficit de cont curent ridicat, al necesarului important de finanțare externă și al sensibilității României la schimbările în încrederea investitorilor și în condițiile de finanțare.
„Odată cu decizia S&P, închidem un ciclu important de evaluări început în vară și reușim să păstrăm România în categoria investment grade, în ciuda unui context politic complicat și a unei perioade prelungite de interimat guvernamental. Este un rezultat important, dar nu este suficient. Următoarele obiective sunt vitale sunt încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și construcția unui buget credibil pentru 2027. De acestea vor depinde în mare măsură evaluările din primul trimestru al anului viitor. Dacă păstrăm disciplina în execuția bugetară din 2027 și rămânem prudenți în perspectiva lui 2028, putem crea condițiile pentru revenirea perspectivei de rating la stabile.”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
S&P estimează că deficitul bugetar al României va scădea la 6,25% din PIB în 2026
Potrivit agenției, rezultatele obținute de România în anul 2025 și pe parcursul anului 2026 au fost notabile în ceea ce privește ritmul consolidării fiscale. S&P estimează că deficitul bugetar va scădea la 6,25% din PIB în anul 2026, cu aproape un punct și jumătate procentual sub nivelul înregistrat în anul 2025, pe fondul disciplinei în ceea ce privește cheltuielile publice și al menținerii unui nivel solid al veniturilor bugetare.
S&P avertizează asupra riscurilor politice. Bugetul pentru 2027-2028 devine esențial
Menținerea perspectivei negative reflectă riscurile pe care S&P le identifică în implementarea programului de consolidare fiscală asumat de țara noastră în cadrul procedurii de deficit excesiv a UE. Agenția consideră astfel că blocajul politic prelungit și riscul unor compromisuri politice suboptimale, adoptate în ultimul moment, ar putea periclita reducerea preconizată a deficitelor gemene ale României până în anul 2029.
S&P consideră că perioada imediat următoare va fi esențială pentru desemnarea cu succes a unui guvern care va adopta un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028.
Agenția subliniază că formarea unui guvern susținut de o majoritate și adoptarea unui cadru bugetar credibil pentru 2027-2028 sunt esențiale pentru menținerea traiectoriei de consolidare fiscală. În scenariul de bază al agenției, România va reuși să formeze un guvern care să adopte un asemenea cadru.
Datoria publică ar urma să depășească 60% din PIB în 2027
Agenția evidențiază că necesarul mare de finanțare și creșterea costurilor de împrumut vor continua să exercite presiuni asupra cheltuielilor cu dobânzile, care sunt estimate să ajungă la 3,3% din PIB în 2028, datoria publică netă estimându-se să urce la peste 60,0% din PIB în 2027.
Totodată, S&P apreciază că profilul de credit al României rămâne constrâns de nivelul ridicat al deficitului structural de cont curent, estimat la 7,5% din PIB în 2026, respectiv la 7% din PIB în 2027.
În ce condiții ar putea S&P să retrogradeze România
Pe de altă parte, S&P a avertizat că ar putea revizui în scădere ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului, survenit în urma destrămării coaliției în mai 2026, ar îngreuna reducerea deficitului fiscal în anii 2027 și 2028.
Potrivit agenției, există riscul ca neimplementarea unei traiectorii fiscale și de politici credibile nu doar să compromită consolidarea bugetară, ci și să amplifice riscuri mai largi, precum deteriorarea încrederii investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și intensificarea presiunilor asupra balanței de plăți.
Totodată, S&P a precizat că ar putea lua în considerare o retrogradare a ratingului în cazul în care presiunile externe s-ar intensifica, de exemplu, dacă perturbările de pe piața energiei ar compromite așteptările privind inflația pe termen mediu în România, afectând totodată semnificativ creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele fiscale.
Evaluările agențiilor internaționale de rating reprezintă un reper important pentru percepția investitorilor asupra economiei și influențează condițiile în care statul, companiile și instituțiile financiare se pot finanța de pe piețele financiare.
Menținerea calificativului României în categoria recomandată investițiilor contribuie la păstrarea accesului larg la finanțare în condiții competitive și reflectă încrederea acordată economiei românești în contextul continuării procesului de consolidare fiscală și al implementării reformelor asumate. Reconfirmarea din raportul publicat vineri, 2 octombrie, arată însă și foarte clar că păstrarea acestei poziții depinde de continuitatea consolidării fiscale, de predictibilitatea politicilor publice și de capacitatea României de a construi un cadru bugetar credibil pentru anii următori.
Toate cele trei mari agenții țin România pe ultima treaptă recomandată investițiilor
S&P nu este singura agenție care ține România foarte aproape de limita dintre categoria recomandată și cea nerecomandată investițiilor.
Fitch Ratings a menținut ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă. Agenția estima pentru 2026 un deficit de 5,9% din PIB, sub ținta de 6% a Guvernului.
Moody’s a reconfirmat ratingul României la Baa3, echivalentul ultimei trepte din categoria recomandată investițiilor, menținând, de asemenea, perspectiva negativă.
Astfel, cele trei mari agenții internaționale de rating plasează România pe ultima treaptă din categoria „investment grade”.
Perspectiva negativă arată însă că riscul unei retrogradări nu a dispărut. Printre elementele urmărite se numără continuarea reducerii deficitului, evoluția datoriei publice, capacitatea României de a atrage fondurile europene și stabilitatea politică necesară pentru continuarea măsurilor fiscale.
Surse: Rapoarte Fitch din 31 iulie / Moody’s din 7 august / S&P Global Ratings 2 octombrie
