OMULUI, CÂND I SE URĂȘTE CU BINELE… SE ÎNSOARĂ… MUIEREA, CÂND I SE URĂȘTE CU BINELE, NU SE MAI MĂRITĂ, CI… SE BAGĂ ÎN POLITICĂ! …
[Avertisment. Să mă ia dracu’!… De când mă știu, am fost un misogin-sexist (?) i.e., nu împotriva muieretului, în general – dragile de ele (!), un „ornament în jurul în jurul unei…”, ci a celor care, musai, vor să „intre în politică”. Ceea ce – foarte recent – „m-a excitat” nemaipomenit a fost o poză distribuită pe toate rețelele mass-media, în care o „protagonistă de partid”, aflată la un meeting împotriva a orice, „îl mângăie” (îl atinge pe mână pe un jandarm, care săracu’, nu spunea decât „circulați!” )… Ei bine, acesată „fotografie – captură video”- a făcut epocă! I.e., „Vedeți, toată lumea (inclusiv <<băieții>>) e cu noi”! În fapt, muierușca îi spunea, șoptind amenințător, cu zâmbetul pe buze, „Roata se întoarce!”, dar ce efect mediatic!… Noroc cu filmarea „cine-verite”! S-a dat pe sticlă … De aici mi-a venit idea cu „Menajeria de sticlă” a lui Tennessee Williams și „Zgomotul și Furia” a lui William Faulkner. Recte, două lucruri: (a) De ce un material de presă n-ar trebui să aibă două titluri? Dar într-un mod aparte…Unul la început și altul la sfârșit… Așa că prezentul nou mini-serial ca avea ca pre-titlu – Manajeria de sticlă, iar în final, un post-titlu – Zgomotul și furia… (b) Și va fi dedicat, exclusiv, muieretului care n-are altă treabă decât să „se vâre” în politică!… Totuși, nu orice muiere poate ajunge o Margaret Thatcher!… Autorul]
1. „POT (…) CU TINE”?!…
Pe un ecuson rotund – vizibil pentru orice cameră de luat vederi sau orice aparat fotografic – bine înfipt în partea stângă-sus a unui palton destul de elegant de muiere, țoală / textilă ce conținea corpul liderei P.O.T. ( = Partidul Oamenilor Tineri???), scria (în partea de sus) ceea ce vedeți în prima parte din titlul acestui paragraf… La mijlocul `rotunjimii” afișate mai era scris ceva ilizibil, probabil neimportant… În partea de jos (a „rotunjimii” – nu vă mai gândiți la prostii!) scria la fel de „citeț” ce vedeți în a doua parte a titlului paragrafului prezent… De aici mi-a venit și ideea cu „pre-titlul” și „post-titlul” acestui mini-serial. Deci, prima muiere luată în colimator va fi Găvriloaia of Deva…
„Femeia la treizeci de ani” – unul din romanele marelui și prolificului Honore de Balzac (din cunoscutul ciclu Comedia umană – amplă frescă a societății franceze din prima jumătate a sec. XIX…). Romanul, despre muierea la frumoasa etate menționată, „narează” despre destinul furtunos al unei distinse și arătoase doamne din înalta societate, pe fundalul nu mai puțin tulbure al războaielor napoleoniene… Dacă marele Balzac ar fi trăit în zilele noastre și, mai ales, pe meleagurile noastre, poate ar fi scris „Femeia la 41 / 42 de ani”. Exact și vârsta pe care o are fiul meu cel mai mare dintre cei trei „golani” ai mei. Dar știm, etatea este unul din marile secrete ale muierilor, așa că mi-e totuna că vorbesc despre o descendentă a Evei la 30 sau 40 (și…) de ani. Și cum aura enigmatică „îmbracă” întotdeauna „bine” o muiere, mai sunt încă două „nelămuriri cețoase” cu privire la Gavriloaia noastră:
Prima nelămurire, de unde și până unde i-a venit ideea cu partidul „oamenilor tineri”? Căci, și în acest caz, avem de-a face cu un partid „personal” (vezi cazul similar al crepuscularei Șoșocoaia, cu al său SOS…), deci inspirația „onomastică” nu putea proveni decât de la… Înțeleg – vorba francezului – că „vârsta e o stare de spirit”, că la cei 41 / 42 de ani (blasfemie!) începe „epoca”, să zicem, „critică” pentru o muiere, fie ea și (aparent) normală. „POT (…) CU TINE” – textul de pe „rotunjimea” agățată de paltonul Găvriloaiei – se pretează la o amplă hermeneutică psihanalitică… având în vedere sexul (pardon, genul!) și „tinerețea” personajului, de altfel, bine machiată…
A doua nelămurire, cum naiba a ajuns POT (fără „cu tine”!) în trena lui Călin-File-din-Poveste?… Și, de aici alternativa („nedilematică” sic!): ori POT-ul a avut o contribuție majoră (alături de Tik-Tok!) la „săltarea” lui ”… File-din-Poveste” în „topul” turului I la prezidențiale, ori sinistrul personaj – „OZN” a tras după sine POT-ul (tot fără „cu tine”…) până în Parlamentul din Cotețul Poporului, situat cam în „buricul” Bulei lu’ Pândaru… Și în completare, de unde atâta religiozitate fanatică pe biata cuvioasă Găvriloaie, de-și promitea post negru, numa’ cu apă chioară, trei zile (pentru noua sa „reușită” cu… Cotețul Poporului?)? Să fi fost o formă mascată de „cură de slăbire”? După cum arată (încă!), nu cred că era cazul. „Tratamentul” s-ar recomanda, mai degrabă, Șoșocoaiei celei indignate și ieșite din viața publică (???)… Să avem cumva de-a face cu vreo nouă sectă, neaoșă-ortodoxă? Nu m-ar mira!
2. De ce taman „Menajeria de sticlă”?
Din capodopera lui Tennessee Williams n-a mai rămas, aici, decât titlul, la care suplimentez forța de sugestie: o „menajerie” este precursoarea unei grădini Zoo; ea „conține” specimene exotice, rare și cam greu de „domesticit”; la autorul american era vorba de niște miniaturi de sticlă, loc de refugiu al Laurei – fiica infirmă și sensibilă a unei mame autoritare ce trăiește într-o lume a amintirilor și propriilor fantezii; la mine, pereții „menajeriei” sunt de sticlă; ei au menirea de a ne proteja de „ceea ce este înăuntru” iar animăluțele au fost sau sunt cât se poate de vii, concrete și le putem „contempla” numai prin pereții respectivi… altfel…
Prin acest episod, vă propun – boieri dumneavoastră – să începem „vizita” menajeriei noastre. Iar primul „specimen” ales nu mai este nici Ovarășa Codoi, nici Șoșocoaia, nici Țața Leana of Câmpulung… Este, cum cred că deja ați văzut, Gavriloaia of Deva – specimen straniu… Nu știu de unde dracu’ „s-o apuc”…
Am parcurs mai multe tipuri de „CV” ale distinsei și umilei credincioase. „Ceața” s-a îndesat… Nu am gând să vă plictisesc cu tot felul de „amănunte”. Totuși, câteva atrag atenția (m-a interesat educația „academică”): urmează cursurile Universității de Vest Timișoara (numită, nu de mine, clujeanul, ci de arădeni – „Timișoara Tâmpișoara”!??? … habar n-am de ce…), 2002-2007, obține Diploma în Economie. Apoi, să te ții: 2006-2008 – Real Estate Economics, Internațional Real Estate Business School, Regensburg (Deutschland); 2008-2009 – MSc. (un fel de masterat) Real Estate Finance and Investment, Universitatea Reading (United Kingdom). No comments… Din septembrie 2018 până în prezent este fondator PAPAYA CITY GmbH, Munchen, recte, ceva cu „Digitalizarea procesului de vânzare și cumpărare a imobilelor rezidențiale”… „ce are sula cu prefectura?” vreau să zic: de unde fervoarea, pioșenia ei religioasă ca om de afaceri imobiliare (și încă, „de lux”)? Cum știu cam cum merg treburile în Perfidul Albion, când e vorba de tineri studioși din Estul European, nu bag mâna în foc că diplomele „ei” nu seamănă cu cele primite la noi, de la „fabricile de diplome și titluri științifice – S.R.L”…. știți la ce mă refer… Dar poate că… totul e „pe bune”… Despre activitatea ei parlamentară (ca deputat, cel puțin, până în toamna lui 2024)?… nu interesează pe nimeni… mărunțișuri… comitete și comiții, mai ales Grupuri de prietenie cu alte state (Algeria, Indonezia, Norvegia, China, Islanda, Danemarca, Estonia, Finlanda… poate, în curând, cu… The American Groenlanda / Greenland…). Un om de afaceri (muierușcă de afaceri), zice-se prosper!?
3. „Ce cauți pe această corabie? ” (recte, „Corabia nebunilor”, i.e., Cotețul Poporului)
Da, D-ta, D-nă ANM – Gavriloaia!? „ANM” vine de la „arme de distrugere în masă”, nu de la Ana-Maria (sau Anamaria), Ana – prenume de legendă, ce a pus umărul (definitiv) la ctitoria Meșterului Manole, Maria – prenume al neprihănirii… În treacăt fie spus, și prenumele lui soacră-mea era Ana-Maria… N-am să mai adaug „of Deva…”, nu vreau să ofensez pe ardeleni, oameni serioși, de altfel…
Și atunci, trebuie să revin la P.O.T. (Partidul Oamenilor Tineri), nu „POT (…) CU TINE”…
M-am pus pe citit „Statutul” P.O.T. … Obișnuitele „bla-bla-bla”… Dar am găsit ceva curios: membrii fondatori (care semnează în final) sunt: Gavrilă Anamaria (știm!), apoi… Gavrilă Bianca-Eugenia (???) și… negru pe alb, lângă acest nume apare textual „prin mandatar Gavrilă Anamaria” (din nou, semnul „???”!), în fine, Meidinger Crinela-Mihaela. Dar, de unde dracu’ s-a mai ițit și cea de-a doua lighioană? Să-i adaug și ei, particula „nobiliară” von Alba?… Deci, ca în Coșbuc, „Trei, Doamne și Toți Trei”… Numa’ că aici, sunt necesare niște „ajustări”: „Doamne” nu semnifică pe „Doamne-Doamne, Ăl’ de Sus”, ci doamne, i.e. „muieri de muieri”; corectat – „Trei doamne și toate trei”!… O lozincă dragă P.O.T. (dar tot gargară politică, ca pretutindeni…) este: „E timpul să înlocuim vechii politicieni cu oameni decenți și competenți…”. Observați, nicăieri nu apare sintagma „oameni tineri”! E clar, vechea poveste cu secretul vârstei muierești… de când e lumea!… Cât despre „decenți” și „competenți”… s-avem pardon! Cine naiba garantează așa ceva la un partid și, încă unul format din „oameni tineri”? Ca să nu mai vorbesc , aici, și de membrii fondatori – muieri? Nu sunt gerontofil! Și nici „muiero-fob”, când nu e vorba de urmașele Evei „vârâte”, cu orice preț, într-ale politikiei… Dar să ne amintim, tot de franțuji, care în toate relele de pe lume propuneau soluția: „cherchez la femme!”…
Am întâlnit – în Românica (dar și aiurea) – tot felul de denumiri „deșuchiate” de partide… Dar „Partidul Oamenilor Tineri” ce naiba – noimă o fi având? În definitiv, când începe un om „să fie tânăr” și când termină cu „destrăbăleala” asta? Nu spunem noi că „vârsta e o stare de spirit”? În nici un caz „o stare de făcut politică”… aici intră doar cei ce și-au ratat viața și n-au altceva (mai bun) de făcut… Dar, de ce nu și un „partid al oamenilor bătrâni”? He-he-he!… O astfel de „entitate politică” ar tot ține-o, nu în congrese și ședințe, ci în boli, spitalizări, medicamente și… înmormântări!…
În ultimele zile am asistat la două mari mișcări „de protest”. Prima, pusă pe spart capetele celor de la C.C.R., în zona Cotețului Poporului… Inspirată de „… File-din-Poveste” care a „catadixit” să o „șteargă” din țară taman la acel moment… nu avea curajul să-și asume eventuale „disfuncționalități”… Ce-a „rânduit” în acele „străinătățuri”? Nimic! De parcă nu știa (ca fost angajat la înalte „slujbe de stat”) cum stau lucrurile cu jelaniile pe la Curțile europene… Am auzit că l-a poftit și Donal-Duck-Dick la „re-întronarea” Sa… la Casa Albă… Să fie primit!… În Bula lu’ Pândaru i-a ținut locul… tot o muiere – avocata sa, ce a „catadixit”, ea, în persoană să le vorbească oamenilor „revoltați”. Al doilea meeting, sub „oblăduirea” lui Ghiță a lu’ Simion, după o scurtă fugă pe la polonezi, să discute cu „tovarășii” de idei, a cerut – cu mânie proletară – plecarea lui Herr Klaus, Carmen, despachetează de la Cotroceni (fiind, acum, un locatar ilegal). Apoi demisia Guvernului (proaspăt și parțial re-instaurat). Poate au mai cerut și alte cretinii, nu doar „libertate-libertate-libertate”! Cert este faptul că la ambele „evenimente” – probabil îngrețoșați de frigul pătrunzător – protestatarii (mulți, „de profesie”) au ultragiat / atacat jurnaliști (inclusiv „dotările lor tehnice”)… Nu mă bag în treburile poliției și jandarmeriei; că „și-au făcut treaba” sau nu, chestia asta e de competența organelor în drept… Dar a apărut, cu această ocazie, și ANM – Gavriloaia. S-a luat „la hață” cu un jandarm și „i-a ieșit” celebra poză cu mâna ei grațioasă pusă pe mâna „brutală” a omului de ordine (lucru clar interzis prin lege! … dar cine mai ține cont de…). Cine a „regizat” gestul și momentul merită, zău, un Pulitzer!…
Nu m-am lămurit însă cu delirul neo-obscurantist (recte, religios) al „fruntașei de partid” și – în urma ei – a restului partidului (P.O.T.). Fără ”POT (…) CU TINE”… Dumnezeu – Poporul – Pace – Românica!, lozinca preferată și amețitoare pentru cei mai slabi de înger, a cui? Păi, a lu’ „…File-din-Poveste”. Vă mai amintiți (poate unii) de celebrul cântec patriotic de pe vremea… știți a cui… „Poporul, Ceaușescu, România!”? Acum vom zice „Poporul – Georgescu – Romania!”, sau, de ce nu ”Poporul – Gavriloaia – România!”? Deci, de unde naiba (Doamne, iartă-mă, că tot îl pomenesc pe Întunericitu’…) oameni tineri – reuniți sub faldurile Patidului Oamenilor… „Tinere” (sic!)…, nu POT (…) CU TINE,… generație a A.I. – ului, V.R.-ului, a mijloacelor / rețelelor actuale de socializare pot profera tâmpenii patriotard-naționaliste, mistic-obscurantiste, izolaționiste (!) ș.a.m.d.?
Acum să mai punem și punct. Până aici…
Inegalabilul Shakespeare, în Macbeth (actul V, scena a 5-a) spune: „… it is a tale / Told by an idiot, full of sound and fury / Signifying nothing….” De aici s-a inspirat și William Falkner în „Zgomotul și furia”. Laureatul Nobel ne povestește dramaticele trăiri ale aristocrației sudiste. Sudul american decadent… Mutatis mutandis, Sudul decadent al Românicăi (recte, Bula lu’ Pândaru…). Prin urmare, la tot ce v-am „povestit” aici, nu poate urma decât post-titlul: Zgomotul și furia!… (UNU).
Citește și:
- PĂLĂVRĂGEALĂ DESPRE CONDIȚIA UMANĂ (6)
- Mai multe articole ale autorului puteți citi AICI – Reportaje și AICI – Opinii