[COMUNICAT DE PRESĂ]
Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Tribunalului Arad este abilitat să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:
În cursul zilei de astăzi, 8 ianuarie 2024, s-a desfăşurat şedinţa Adunării generale a judecătorilor din cadrul Tribunalului Arad, pentru discutarea încetării măsurilor de protest adoptate prin Hotărârea nr.7 din data de 14.12.2023 a Adunării generale a magistraţilor din cadrul Tribunalului Arad, privind amânarea judecării tuturor cauzelor aflate pe rol, începând cu data de 15.12.2023, cu excepția cauzelor urgente.
În urma dezbaterilor ce au avut loc, judecătorii din cadrul Tribunalului Arad au hotărât următoarele:
- Cu majoritate, Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Tribunalului Arad, a hotărât încetarea măsurilor de protest adoptate prin Hotărârea nr.7 a Adunării generale din data de 14.12.2023 privind amânarea judecării tuturor cauzelor aflate pe rol şi reluarea activităţii de judecată în condiţii normale, începând cu data de 08.01.2024.
Cu deosebită consideraţie,
Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Arad
Preşedinte Virgiliu Flavius Bradin
BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
8 ianuarie 2024
[TITLUL INIȚIAL] (14 decembrie, 2023) În semn de protest față de măsurile legislative aflate pe ordinea de zi a Guvernului, magistrații Judecătoriei Arad amână judecarea tuturor cauzelor aflate pe rol pe o durată nedeterminată și susțin protestul personalului auxiliar
COMUNICAT DE PRESĂ
privind poziția Judecătoriei Arad în raport de preconizatele măsuri legislative aflate pe ordinea de zi a Guvernului în data de 14.12.2023
În urma dezbaterilor desfăşurate în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor Judecătoriei Arad din data de 14.12.2023 s-a concluzionat:
Alineatul 4 al articolului 1 din Constituţia României statuează că „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale” iar conform alineatul nr. 5 al aceluiaşi articol „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”.
Aşadar, statul de drept asigură supremaţia Constituţiei, corelarea legilor şi tuturor actelor normative cu aceasta, existenţa regimului de separaţie a puterilor publice, care trebuie să acţioneze în limitele legii, şi anume în limitele unei legi ce exprimă voinţa generală.
Una dintre condiţiile realizării acestor obiective fundamentale ale statului o constituie buna funcţionare a autorităţilor publice, cu respectarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.
Prin Decizia nr. 972/2012 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 800/28.11.2012 Curtea Constituţională a reţinut că a lipsi o hotărâre definitivă şi irevocabilă de caracterul ei executoriu, reprezintă o încălcare a ordinii juridice a statului de drept şi o obstrucţionare a bunei funcţionări a justiţiei.
În cauza anterior citată s-a mai reţinut că „teza potrivit căreia o Cameră a Parlamentului poate, în virtutea dispoziţiilor regulamentare proprii, să cenzureze sub orice aspect o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, care a dobândit autoritate de lucru judecat, echivalează cu transformarea acestei autorităţi în putere judecătorească, concurentă cu instanţele judecătoreşti în ceea ce priveşte înfăptuirea justiţiei. Legitimarea unui astfel de act ar avea ca efect acceptarea ideii că, în România, există persoane/instituţii/autorităţi cărora nu le sunt opozabile hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele prevăzute de Constituţie şi de lege, deci care sunt mai presus de lege.
Ori, o astfel de interpretare dată dispoziţiilor referitoare la autonomia regulamentară este în vădită contradicţie cu dispoziţiile art.1 alin.(4), art.16 alin.(2), art.61 alin.(1), art.124 şi art.126 alin.(1) din Constituţie.”
În jurisprudenţa sa privind aplicarea art. 6 alin 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor omului şi a art. 1 din Protocolul 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, CEDO a reţinut în mod constant şi inechivoc că „dreptul de acces la o instanţă, garantat de art. 6 din Convenţie, ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă şi obligatorie să rămână ineficientă în detrimentul unei părţi.
Executarea unei sentinţe sau a unei hotărâri, pronunţată de orice instanţă, trebuie aşadar considerata ca făcând parte integrantă din „proces”, in sensul art. 6 din Convenţie”.
Din aceeaşi jurisprudenţă mai rezultă că „o persoană în favoarea căreia s-a pronunţat o hotărâre împotriva statului nu are obligaţia de a iniţia o procedura distincta pentru a obţine executarea silită: autorităţile statului sunt cele cărora le revine in primul rând sarcina de a garanta executarea unei hotărâri judecătoreşti pronunţate împotriva statului, începând cu data la care hotărârea devine obligatorie si executorie”, iar „neexecutarea într-un termen rezonabil de către autorităţi, fără o justificare valabilă, a unei hotărâri definitive pronunţate împotriva lor constituie o încălcare a dreptului de acces la o instanţă, precum si a dreptului la respectarea bunurilor”.
Prin cele două proiecte de acte normative aflate pe ordinea de zi a Guvernului României, ca reprezentant al puterii executive, se încalcă atât principiul separaţiei şi echilibrului puterilor in stat, garantat la nivel constituţional, prin aceea că una dintre cele trei puteri ale statului, împiedică buna funcţionare a celeilalte prin neasigurarea fondurilor necesare achitării integrale a salariilor personalului din justiţie pentru anul 2024, cât şi dreptul la un proces echitabil şi protecţia proprietăţii, garantate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Lipsa unei colaborări loiale între puterile statului, manifestată de Guvernul României este evidentă în raport cu modalitatea în care s-a întocmit bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, avizul conform al Consiliului Superior al magistraturii fiind solicitat pentru o formă care nu se regăseşte în actul normativ ce urmează a fi adoptat.
Mai mult, comportamentul puterii executive, care prin proiectul de ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termen încalcă flagrant dreptul la un proces echitabil prin interzicerea executării unor hotărâri judecătoreşti definitive cu privire la o întreagă categorie profesională, drept pe care anterior l-a suspendat prin acte normative succesive, este de o gravitate fără precedent şi încalcă articolul 1 din Constituţia României.
Având în vedere gravitatea celor enumerate anterior, în semn de protest față de modul neloial şi profund neconstituţional în care Guvernul României înţelege să îşi exercite prerogativele, Adunarea generală a judecătorilor de la Judecătoria Arad, în temeiul dispozițiilor
art. 13 lit. a) şi d) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea 3243/2022, cu modificările ulterioare, cu unanimitatea judecătorilor prezenţi a adoptat următoarea
HOTĂRÂRE
1 . Se adoptă pe durată nedeterminată, începând cu data de 14.12.2023, ca măsură de protest, amânarea judecării tuturor cauzelor aflate pe rolul Judecătoriei Arad pe o durată nedeterminată, până la momentul revenirii acţiunilor Guvernului României în matca constituţională, cu excepţia celor având următoarele obiecte:
a) în materie civilă
– ordin de protecţie;
– tutelă/curatelă;
– internarea medicală nevoluntară;
– ordonanţa preşedinţială;
– suspendarea provizorie a executării silite;
– măsuri asigurătorii;
– asigurare dovezi;
– incidentele procedurale în cauzele cu obiectele de mai sus, inclusiv cererile de îndreptare, lămurire şi completare a hotărârii;
– orice alte cereri care vizează situaţii excepţionale, care pot fi considerate de urgenţă deosebită de completul de judecată.
b) în materie penală
– cauze in materia amânării sau întreruperii executării pedepsei ori a măsurii educative privative de libertate;
– cauze în materia liberării condiţionate;
– cauze având ca obiect schimbări privind măsura educativă a internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenţie:
– contestaţii la executare apreciate de judecător ca fiind de maximă urgenţă;
– cereri având ca obiect schimbări în executarea unor hotărâri;
– cereri având ca obiect înlăturarea sau modificarea pedepsei;
– cereri privind menţinerea, înlocuirea sau încetarea măsurilor de siguranţă cu caracter medical;
– căi de atac extraordinare apreciate ca fiind de maximă urgenţă de către judecător;
– cauzele care vizează măsurile preventive sau în care au fost dispuse măsurile preventive (judecător de drepturi şi libertăţi, judecător de cameră preliminară, instanţă de judecată) şi cele referitoare la infracţiuni în privinţa cărora împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale este iminentă;
– cauzele care vizează măsurile asigurătorii;
– cererile având ca obiect prelungirea dreptului de circulaţie pe drumurile publice, potrivit art. 1 1 1 alin. (6) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice;
– cauzele în care s-au dispus ori se propune luarea măsurilor preventive ori a celor de protecţie a victimelor şi martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranţă cu caracter medical, cele cu persoane vătămate minori;
– actele şi măsurile de urmărire penală a căror amânare ar pune în pericol obţinerea probelor sau prinderea suspectului sau a inculpatului, precum şi cele privind audierea anticipată;
Toate celelalte cauze nu vor fi judecate, ele vor primi un nou termen fără a se lua măsuri în dosare.
Procedura scrisă în materie civilă şi procedura de cameră preliminară în materie penală va fi realizată exclusiv pentru cauzele enumerate anterior.
2. Susţinerea protestului personalului auxiliar din instanţe, demarat la data de 10.12.2023 şi generat de aceleaşi acţiuni ale puterii executive.
Preşedinte Judecătoria Arad
Judecător Bogdan George-Ionuţ
