În urmă cu un deceniu, prof. dr. Dorel SINACI a avut inițiativa alcătuirii monografiilor tuturor localităților din județul Arad. În acest scop, a înființat Colectivul monografilor în jurul Bibliotecii Județene A. D. Xenopol Arad. Curând, au apărut monografii ale satelor și comunelor, au apărut autori – istorici și proesori, clarificându-se multe necunoscute legate de viața publică și socială, de devenirea civică și de „cultura minoră”, cum susține atât de filosofic Lucian Blaga.
Cu prilejul omagierii din acest an a „vieții cotidiene a Aradului”, din august 2026, Aurel DRAGOȘ și-a prezentat studiul amplu monografic despre comuna Hășmaș, care cuprinde alte cinci sate: Agrișul Mic, Botfei, Clit, Urviș de Beliu și Comănești.
Istoricul ineuan Aurel DRAGOS (originar din satul Clit) și-a dobândit onoarea de a fi evidențiată evoluția vieții în zona de dincolo de Teuz. De la Beliu, drumul duce spre Tăgădău, apoi spre localitatea Hășmaș cu sateliții săi rurali, după care pădurile și munții Codru Moma, cuprind sălbăticia păduroasă până dincolo de Codru Moma înspre Beiuș, Oradea Mare ori Plaiul Ponor.
Aurel Dragoș este istoric
Și-a format scrierea științifică prin elaborarea unor lucrări cu referință tematică despre zona aceasta mărginașă a Văii Crișului Alb, a Țării Zărandului în lucrări specifice: „Istoricul Canalului Morilor… de pe Crișul Alb” (2011), „Mit, legendă și istorie pe Văile Crișurilor” (2014), „Torță pe cerul Ineului” (2017), „Arealul Ineu. Repere istorice” (2021) etc.
După cum afirmă despre sine, „se implică în recuperarea și valorificarea patrimoniului istoric regional”. Se bazează pe cunoașterea concretă și valorificare documentară a spațiului cercetat, prin contribuția la „conservarea memoriei culturale a județului”, evidențiind contribuția micilor comunități la alcătuirea „marii istorii”.
Începe demersul documentar cu prezentarea „imperiului pelasg”, apoi despre mărturisitorii istorici ai antichității, despre „dispozițiile legale” prin care s-a format morala civică și buna conviețuire dintre cetățeni. Apoi pătrunde în defileul dintre Gălălău și Sălăuașa, spre Hășmaș, aflat pe linia Arad – Ineu – Beliu, la circa 90 km de Arad. Apa și-a făcut loc pe văi până la Crișul Alb, iar pe fiecare vale s-a creat o așezare umană, cu sate ce-au preluat denumirea acestora.
Cândva o Mocăniță aducea lemne din pădurile hășmășene către fabrica de prelucrare a lemnului din apropierea căii ferate Bocsig; la Tăgădău era o exploatare subpământeană de caolin și nisip fin, din care s-au făcut porțelanuri fine pentru curțile regale și imperiale; dintr-un loc ascuns, haiducul Dodu supraveghea drumul (Cotătoarea lui Dodu), iar mai spre cărările montane, haiducul Matei răspândea teamă printre cei care traversau pădurea spre piața din Beiuș.
Viața locuitorilor s-a rânduit în jurul văilor:
Valea Hășmașului, Valea Clitului, Valea Urvișului, Valea Botfeiului. La Clit, Aurel Dragoș, pomenește de o Cetate Dacică pe dealul Gurețul Negru, marcând locul, fără a fi cercetat de către istorici. În fine, pe Valea Hășmaș și pe Valea Botfei, sunt cabane vânătorești (Prisaca) unde nomenclatura petrecea în liniște și decor pitoresc. Ca un istoric ce se respectă, reconstituie „biografia” fiecărei localități, după cutumele monografice: atestare, populație, ocupații, credințe, personalități, fapte istorice relevante, comunicații etc. Mai pomenim că pădurea codrilor a adăpostit multă vreme oamenii în vreme de război și că pădurea a fost sursă de existență prin lemne și vreascuri pentru foc și construcții, culegerea de fructe de pădure (zmeură, mure, afine, frăguțe), vânat de fazani, iepuri, mistreți, căprioare. Sunt și alte informații, specifice, iar istoricul Aurel Dragoș le sintetizează într-un remarcabil studiu monografic.
Pentru întâia oară, istoricul Dragoș aduce informații relevante despre șase comunități rurale, rânduite în jurul comunei Hășmaș,
acum conduse de un primar harnic, prețuit și devotat tuturor satelor aparținătoare, CORNEL POPA, profesor, care gospodărește comunitățile aici de 36 de ani. Volumul „Monografia comunei Hășmaș cu cele șase sate” (editura Mirador, Arad, 2026), finanțată de Consiliul Județean Arad, prin intermediul Bibliotecii Județene ”A. D. Xenopol” este întâia sursă documentară, de la care orice cercetare a topicului și locuitorilor săi își demarează referința. Aurel DRAGOȘ are știința de a așeza datele obținute într-o sinteză coerentă, în care evoluția istorică, economică, culturală, civică și socială întregește, într-o mărturie sentimentală, o lume de la margine de lume. Cartea întregește setul de monografii ale altor circa 200 de localități, alcătuite prin grija Colectivului de monografi, spre a contura împreună istoria ținuturilor comitatului și județului Arad.
