IULIU TRAIAN MERA, bărbatul frumos cu barbișon, mustață și eleganță maioresciană, a fost un ilustru medic născut în localitatea Șiria, practicant în stațiunea balneoclimaterică Karlovy Vary. Avea, o frumoasă statuie în stânga Conacului Bohuș din Șiria, dar acum în loc a fost plasată statuia ofițerului imperial Sigismund Borlea.
Unde se află reamplasată statuia acestui valoros fiu al Șiriei? Cine a fost Iuliu Traian Mera și de ce merită să fie omagiat cum se cuvine?
Pe când Ioan Slavici urma Liceul maghiar în Arad, la Șiria bucuria preotului ortodox din localitate cu numele Atanasie (originar din Crocna, absolvent al Preparandiei din Arad în anul 1852, iar apoi a Școlii clericale din Arad în 1859, căsătorit cu Elena Butariu din Șiria) se năștea Iuliu Traian MERA (n. 1861). Era un copil voinic, zvăpăiat și neastâmpărat. Drumurile sale pe dealurile șiriene, spre Cetate, cotrobăirea prin pivnițele deschise ale oamenilor, curiozitatea de a cunoaște derivă din alintarea părinților și bunicilor, care, spre a-l mai domoli, îl angajau în treburile casei și în cele bisericești. Venind vremea școlii, urmează clasele primare românești din Șiria (avându-l ca învățător pe D-l Mitru, a cărui figură o evocă într-un portret realist), continuă studiile la Liceul german din Timișoara, mergând pe urmele lui Slavici, apoi se transferă la Liceul românesc „Andrei Șaguna” din Brașov – unde are profesori de mare calibru intelectual, dintre care amintim pe Gavril Munteanu și pe Titu Maiorescu. Cu aspirația de a deveni unul dintre importanții intelectuali români, având model în chiar Ioan Slavici, își ia licența în medicină la Universitatea din Viena. Se va asocia studenților români vienezi în cadrul Societății „România jună” (alături de Eminescu, Slavici, Maiorescu, Goldiș, Onițiu), fiind, la un moment dat, președinte al acesteia: „La România Jună, tinerii se întâlneau în fiecare seară, citeau, discutau, schimbau idei și se simțeau mulțumiți… Vorbele și graiurile se satirizau și încetul cu încetul cu toții începeau a vorbi o limbă românească mai omogenă și mai frumoasă”. În vremea președinției sale, apare Almanachulu Societății Academice Socialu-Literare – „România Jună”, publicat la Viena în 1883 (volumul 1, cu 210 pagini) care găzduiește prima publicare a poemului „Luceafărul„, de Mihai Eminescu. Se păstrează scrisoarea sa către Iacob Negruzzi și Titu Maiorescu prin care solicită, din Viena, colaborarea scriitorilor români la apariția anuală a Almanahului societății.
Iuliu Traian Mera a fost un ins dinamic, implicat în activitatea culturală, în politica națională, ca membru în conducerea PNR (participând la redactarea Memorandumului), a scris articole politice, pledând pentru spiritul românesc și participarea românilor la viața parlamentară maghiară. Publică articole și eseuri în Telegraful român (1881, debut), în Tribuna din Sibiu, Tribuna din Arad, Convorbiri literare (fiind un junimist convins), Familia etc. Intervențiile sale din presă merită evidențiate prin felul drăgăstos în care descrie locurile natale – Podgoria Șiria -, precum și unele locuri din Ardeal.
Cu câțiva ani înainte de moartea prematură, medicul curant pentru copii din Karlsbad (Karlovy Vary) din nordul Cehiei publică volumul Din lumea basmelor, în 1906, carte premiată de Academia Română, pentru cele 10 texte cu conținut popular (Pipăruș Pătru e una dintre cele mai apreciate, inclusiv de Iorga), apărute anterior în Tribuna sibiană și în Convorbiri literare (Iași). Doctorul Iuliu T. Mera moare în vârstă de 48 ani, în 1909, fiind înmormântat la Șiria, unde (la un moment dat) avea un reușit bust din bronz, așezat pe platoul de lângă Casa Memorială Ioan Slavici (amenajată în Castelul Bohuș), aflată pe domeniul baronesc al familiei de origine slovacă Emericus Bohuș (alături se află un foarte reușit ansamblu artistic din bronz al Antoniei Bohuș). A lăsat o fundație de aproape o sută de mii de coroane, la dispoziția studențimii române. Nu cunoaștem modul în care s-au utilizat stipendiile, cum și cine le-a administrat. Sunt cunoscute două volume, semnate de I. T. Mera: Din lumea basmelor (1909, reactualizat în 2020) și Din țări străine (1911). (Vom descrie, în articolul următor conținutul cărților sale). Dar unde se află Statuia lui Iuliu Traian MERA, fiu al Șiriei și intelectual distins, medic, scriitor, pasionat de cultura și spiritul național?
Iuliu Traian MERA întreține orizontul spiritual al Șiriei, alăturându-se miracolelor eliberate în cultura românească de podgoria șiriană: romancierul și pedagogul Ioan Slavici, gazetarului Ioan Russu Șirianu, istoricul de artă Coriolan Petranu, precum și compozitorul Emil Monția. Cartea lui Mera, Din țări străine, ar stârni admirația contemporanilor, dacă ar fi reeditată, configurând imaginea unui intelectual junimist, pasionat de arta plastică, de cunoașterea turistică a țărilor europene, precum și de promovarea virtuților limbii române în descrierea fermecătoare din scrierile sale.
Bibliografie
Opera:
- Iuliu Traian Mara, Din lumea basmelor. Povești populare, București, 1906.
- Iuliu Traian Mara, Din țări străine. Memorial de călătorie, Arad, Tribuna Institut tipografic, 1911.
- Breazu, I., Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire. Antologie, Iuliu Traian Mera, Mitru Dascălul, Cluj, 1937.
Opinii:
- Almanachulu Societății Academice Social-literare ”România Jună”, Viena, Editura Societății România jună, 1883, în Casa memorială ”Ioan Slavici” din Șiria (consultare în 12 iunie 2022).
- Ciorogariu, Roman Romul, Cuvânt înainte, la volumul Iuliu T. Mera, Din țări străine. Cu portretul autorului, Arad, Tribuna Institut tipografic, 1911, p. III – VI.
- Homescu, Radu, Iuliu Traian Mera (1861 – 1909), în revista Ziridava, Arad, nr., 18, p. 443.
- Mihăilescu, Dumitru, Activitatea lui Iuliu Traian Mera la „România Jună” din Viena, în revista Studii de știință și cultură, Universitatea de Vest Vasile Goldiș, Arad, nr. suplimentar, oct., 2015, p. 137.
- Negru, I., Un medic ardelean pionier cultural: Iuliu Traian Mera (1861 – 1909), în revista Munca sanitară, București, nr. 12, 1969, p. 737.
- Oprișan, I., Poveștile unui consătean al lui Ioan Slavici, în volumul Iuliu Traian Mera, Din lumea basmelor, Editura Saeculum I. O., București, 2021
- Priescu, Marcel, Nicolae Ștefu și lumea șirienilor, în revista Studii de știință și cultură, http://www.jhss.ro/downloads/10/articles/12%20Priescu.pdf. (accesat 21 iun. 2026).
1 comentariu. Leave new
== FOARTE FAIN ARTICOL == RESPEKT – PE VREMEA CAND ARADUL AVEA BLAZON == LOCUL 8 IN ANUARUL ECONOMIC IMPERIAL DIN 1900 – TIMISOARA LOCUL 10 == MAI MULTE ARTICOLE ISTORICE DESPRE ARAD – SA VADA SI TINERII CE O FOST ARADUL SI IN CE HAL A AJUNS –TELEORMANUL ARDEALULUI – APROPOS – LOCUL 9 DIN COADA LA BAC 2026 IN RAND CU JUD DIN BARAGAN SI OLTENIA