Romulus și Remus sunt primii reprezentanți vii ai unei specii dispărute de milenii, readusă la viață prin inginerie genetică. Născuți în toamna anului 2024, acești canis dirus marchează un moment istoric pentru știință și ridică în același timp întrebări etice și ecologice profunde.
Într-un țarc bine păzit dintr-o locație secretă din Statele Unite, doi pui albi ca neaua se joacă între ei. Aleargă, se mușcă ușor și se tăvălesc, dar comportamentul lor e departe de cel al unor cățeluși obișnuiți. Dacă cineva încearcă să se apropie, Romulus și Remus se retrag instinctiv. Nici măcar îngrijitorii lor nu pot avea interacțiuni directe fără ca acești pui să tresară. Nu e vorba de neîncredere, ci de biologie: Romulus și Remus sunt lupi sălbatici. Și mai exact, sunt canis dirus (dire wolves), o specie care a dispărut în urmă cu peste 10.000 de ani.
Astăzi, reîntoarcerea acestor prădători legendari, cunoscuți din fosilele descoperite în La Brea Tar Pits și alte situri arheologice din Americi, a devenit realitate datorită echipei de cercetători de la compania Colossal Biosciences.
Printr-un proces complex de inginerie genetică, cercetătorii au recreat genomul canis dirus pe baza ADN-ului antic și l-au inserat în celule de lup cenușiu. Apoi, embrionii modificați genetic au fost implantați în mame surogat – cățele domestice de talie mare – care au dus sarcinile la termen.
Astfel s-au născut Romulus și Remus, pe 1 octombrie 2024, și Khaleesi, sora lor, la începutul anului 2025. Puii au deja aproximativ 1,2 metri lungime, cântăresc 36 de kilograme și pot ajunge până la 1,8 metri și 68 de kilograme la maturitate. Iar urletul lor, auzit pentru prima dată într-un moment de liniște, când o îngrijitoare le-a cântat un refren din Mica Sirenă, a fost după cum spun martorii, cutremurător, un sunet pe care planeta nu l-a mai auzit de milenii.
Sursa: TIME
Colossal Biosciences, înființată în 2021, cu peste 130 de cercetători în echipă, și-a asumat un obiectiv ambițios: să reînvie specii dispărute.
Pe lista lor se mai află mamutul lânos, pasărea dodo și tigrul tasmanian (thylacine). În martie 2025, compania a creat chiar un șoricel lânos, un hibrid cu caracteristici de mamut, prin inserarea unor gene cheie într-un șoarece de laborator – un pas intermediar pentru crearea unui embrion de mamut.
În cazul canis dirus, procesul a implicat doar 20 de modificări genetice în 14 gene ale lupului cenușiu. Cu toate acestea, rezultatul a fost spectaculos, puii au trăsături fizice unice: blană albă, maxilare mari, corpuri robuste și vocalizări distincte. ADN-ul a fost extras din două fosile, și anume un dinte de 13.000 de ani și un os auricular de 72.000 de ani, provenite din colecții muzeale.
Dire wolf petrous bone ancient DNA sampling. Courtesy Colossal Biosciences
Compania susține că nu este vorba de o simplă demonstrație de putere tehnologică. CEO-ul Ben Lamm și directoarea științifică Beth Shapiro afirmă că scopul este de a dezvolta tehnologii care să ajute la conservarea speciilor pe cale de dispariție. De exemplu, lecțiile învățate din reconstituirea mamutului ar putea duce la crearea de elefanți asiatici mai rezistenți la schimbările climatice. Tehnologiile folosite la readucerea la viață a lupului cumplit ar putea salva rudele sale moderne, cum ar fi lupul roșu, o specie extrem de rară.
Totuși, proiectul ridică numeroase întrebări. Ce se întâmplă dacă animalele reînviate scapă în natură? Cum vor interacționa cu ecosistemele actuale, care au evoluat în lipsa lor timp de mii de ani? Și cât de etic este să folosim mame surogat pentru experimente genetice?
Robert Klitzman, profesor de bioetică la Columbia University, avertizează asupra riscurilor implicate: „Sunt riscuri reale – moarte, avorturi spontane, suferință fizică. Aceste lucruri nu trebuie ignorate.” Istoria e plină de exemple de specii reintroduse care au devenit invazive și au afectat negativ echilibrul ecologic.
Colossal susține că puii actuali nu vor fi eliberați în natură. Ei vor fi crescuți într-un mediu controlat, sub strictă supraveghere. Însă dacă proiectul va continua și va genera o populație sustenabilă, întrebarea despre reintroducerea lor va redeveni actuală.
Pentru Matt James, directorul pentru bunăstarea animalelor la Colossal și fost curator al grădinilor zoologice din Dallas și Miami, întoarcerea lupului cumplit este un punct de cotitură. „Când i-am auzit urlând pentru prima dată, am simțit ceva primitiv, un ecou dintr-un alt timp. A fost un moment copleșitor”, a declarat el.
Colossal nu intenționează să se oprească aici. Până în 2026, speră să creeze embrioni viabili de mamut, iar până în 2028, să asiste la nașterea primului exemplar „reînviat” din specia Mammuthus primigenius. Dar spre deosebire de lupii care se nasc după 65 de zile, un elefant are nevoie de aproape doi ani de gestație – o provocare majoră din punct de vedere logistic, medical și etic.
Pe măsură ce biodiversitatea planetei este afectată de criza climatică și de activitatea umană, Colossal propune o cale de întoarcere – un fel de undo pentru greșelile trecutului. Dar reîntoarcerea canis dirus e mai mult decât o performanță tehnologică: e o promisiune și un avertisment pentru viitor.
O promisiune că știința poate repara, poate salva, poate învia. Și un avertisment că trebuie să fim atenți cum folosim această putere.
