Luni, 8 Aprilie, C.S. I Dr. Ioan Hațegan, expert în istoria regiunii arădene și bănățene, a susținut o conferință legată de evul mediu pe Mureș, Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad.
Conferința „Voievodate, comitate, vilaiet în spațiul mureșan medieval”, organizată de Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad și susținută de C.S. I dr. Ioan Hațegan, Academia Română, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu” Timişoara, și-a propus să fie o incursiune fascinantă în istoria și structura administrativă a regiunii străbătută de râul Mureș, în perioada medievală.
De la voievodatele cu autoritate locală la comitatele cu roluri administrative și judiciare și până la influența vilaietelor otomane în regiune, conferința a explorat diversitatea și dinamica guvernării în această zonă crucială a Transilvaniei, oferind oportunitatea de a înțelege mai bine modalitatea cum aceste instituții politice și administrative au influențat structura socială, economică și culturală a regiunii modelând identitatea și evoluția istorică.
Ioan Hațegan, fost profesor de istorie la diverse școli din Sânnicolau Mare, Ianova, Seceani, Berini și Vișinelu, precum și la liceele din Gătaia și Recaș, a îmbrățișat o carieră multifacetică în domeniul cultural și academic.
Începând din 1973, s-a alăturat echipei Muzeului Banatului în calitate de muzeograf specializat în perioada medievală, contribuind, de asemenea, la secția de carte veche a bibliotecii județene Timiș. Ulterior, începând cu anul 1991, a ocupat funcția de consilier teritorial șef la Inspectoratul pentru Cultură Timiș, fiind totodată cercetător științific principal la Institutul de Științe Socio-Umane Titu Maiorescu al Academiei Române, filiala Timișoara. Între anii 1991 și 1993, a fost și profesor la Universitatea de Vest.
Contribuția lui în domeniul publicistic este impresionantă, constând în numeroase cărți, studii de specialitate și articole. Din cele 77 de titluri publicate, 14 sunt dedicate istoriei Banatului.
Recunoașterea sa în comunitatea locală și academică a fost semnificativă.
În noiembrie 2019, Ioan Hațegan a fost onorat cu titlul de cetățean de onoare al municipiului Timișoara, iar în decembrie 2019, cu ocazia aniversării a 70 de ani, a fost celebrat printr-un volum omagial intitulat „În Honorem Magistri Ioan Hațegan 70″, coordonat de dr. Alexandru Koșa, istoric și cercetător științific la Institutul de Studii Banatice. De asemenea, a fost prezentat filmul documentar „Portret de istoric”, dedicat vieții și activității sale.
Conferința susținută de acesta la Biblioteca A.D Xenopol a atras un public larg de pasionați de istorie, inclusiv un grup de liceeni care au umplut sala.
El vorbește cu pasiune despre istoria tumultoasă a regiunii Bănățeano-Crișanică în evul mediu, zona fiind dată la schimb între imperiul Otoman și cel Austro-Ungar.
Profesorul Ioan Hațegan a fost deschis și a răspuns la întrebările celor prezenți
Una dintre întrebări a fost axată strict pe domeniul istoric, și anume despre importanța Belgradului ca fortăreață în perioada evului mediu. Personal, am fost puțin mai informal și curios de consecințele istoriei în epoca modernă. Mai cloncret, am întrebat dacă identitatea românilor poate fi definită, luând în considerare câți factori externi au contribuit la evoluția noastră ca ,,popor”.
Acesta mi-a răspuns cu zâmbetul pe buze și mi-a confirmat că, într-adevăr, identitatea românească rămâne până și în ziua de azi greu de definit și este chiar în pericol de dispariție, făcând referire la marele exod ce a avut loc după 1989.
El îndeamnă tinerii părinți români să se asigure că își învață copiii să vorbească limba română, explicând că genetic și cultural nu există ,,Romăn”, ci doar lingvstic ne putem păstra identitatea națională, care nu exista ca și concept în Evul Mediu.
Conferința s-a încheiat cu pasionații de istorie prezenți în sală și care au profitat de faptul că se află în preajma profesorului, fiecare având mai multe întrebări pregătite.