Erupția Etna a provocat, pe 14 septembrie 2026, închiderea aproape completă a Aeroportului din Catania, după ce Institutul Național de Geofizică și Vulcanologie (INGV) a emis o alertă roșie de aviație pentru craterul Voragine, cel mai activ din complexul vulcanic sicilian în această vară. Peste 150 de zboruri au fost anulate sau deviate în doar câteva ore, iar situația s-a repetat pentru a treia oară din vară — după episoadele din iulie și august 2026.
Vulcanul Etna, cel mai activ din Europa, a erupt din nou la jumătatea lunii septembrie 2026, provocând suspendarea temporară a operațiunilor pe Aeroportul din Catania, din insula italiană Sicilia. Nu a fost un eveniment izolat: e a treia criză de acest tip din vara lui 2026, iar autoritatea italiană de aviație civilă a cerut deja un plan de contingență permanent pentru aeroport.
Am verificat cronologia exactă, cifrele oficiale ale zborurilor afectate și contextul vulcanologic din buletinele INGV, ca să vedem ce s-a confirmat concret din relatările inițiale de presă.
1. Erupția Etna: Ce s-a întâmplat pe 14 septembrie: alertă roșie și aeroport închis
Activitatea a început luni, 14 septembrie 2026, la ora 04:43, când Osservatorio Etneo al INGV a emis un buletin VONA (Volcano Observatory Notice for Aviation) de gradul 4 — cel mai ridicat pe scara de alertă a aviației — pentru activitate stromboliană la craterul Voragine, cu emisii de cenușă care au ridicat o coloană de aproximativ 4.000 de metri. Norul s-a deplasat spre sud cu circa 18 km/h, direct peste zona aeroportului.
Sectorul aerospațial C1, care acoperă coridorul de zbor din jurul aeroportului, a fost închis, iar SAC (societatea care administrează Aeroportul Fontanarossa) a suspendat inițial sosirile până la ora 16:00, extinzând apoi restricția până la ora 22:00 aceeași zi.
2. Cronologia orară: de la alerta roșie la reluarea zborurilor
Potrivit Il Post, situația nu s-a rezolvat în aceeași zi: aeroportul a rămas închis „cel puțin până la ora 10:00″ a doua zi, marți, 15 septembrie. Traficul aerian a fost reluat abia marți seara, după aproximativ 36 de ore de întreruperi intermitente — al doilea cel mai lung episod de acest fel din 2026, după cel din 6-19 august.
3. Bilanțul zborurilor: 150 afectate, 82 anulate
Potrivit unei liste detaliate publicate de La Sicilia, 152 de zboruri au fost afectate direct pe 14 septembrie: 82 anulate (28 sosiri, 54 decolări) și 70 deviate sau reprogramate. Dintre sosirile deviate, 30 au fost redirecționate spre Palermo, 12 spre Comiso, 10 spre Trapani Birgi și una spre Bari. Doar 16 zboruri (10 aterizări, 6 decolări) s-au desfășurat conform programului inițial.
Companiile cele mai afectate au fost Ryanair (23 de zboruri), ITA Airways (17), easyJet (15), Wizz Air (9) și BA Euroflyer (3) — relevant și pentru pasagerii români, având în vedere numărul mare de curse low-cost operate pe ruta România-Sicilia.
4. Ce spune INGV despre craterul Voragine
La momentul emiterii alertei, Il Sole 24 Ore relatează că INGV nu a raportat activitate efuzivă nouă (fără curgeri de lavă) și niciun tremor vulcanic crescut în paralel cu emisiile de cenușă — semn că episodul a fost, tehnic, mai limitat decât cele din vară, dar suficient pentru a bloca traficul aerian din cauza riscului pe care particulele de cenușă îl reprezintă pentru motoarele avioanelor.
5. Nu e un incident izolat: vara de foc a Etnei din 2026
Potrivit cronologiei publicate de blogul oficial INGVvulcani, 2026 a fost un an cu activitate vulcanică neobișnuit de intensă la Etna, cu cel puțin patru episoade eruptive distincte doar la craterul Voragine: o primă fază între 26 iunie și 7 iulie, cu deschideri de fisuri la baza Craterului Nord-Est; o a doua între 30 iulie și 2 august, cu o colată de lavă de 2,9 km; și cea mai intensă, între 6 și 19 august, cu cel puțin 9 „bocche” eruptive noi, coloane de cenușă de până la 7 kilometri și un volum total estimat de lavă emisă între 5,6 și 7,6 milioane de metri cubi. Episodul din august a mai provocat închiderea Aeroportului Catania timp de câteva zile.
Separat, tot în august 2026, un turist american a murit lovit de un fulger în timp ce se afla într-o zonă cu acces restricționat de pe versanții vulcanului — un incident fără legătură directă cu emisiile de cenușă, dar care a alimentat atenția presei internaționale asupra riscurilor turismului pe Etna în acest sezon.
6. Reacția autorităților: ENAC cere un plan de contingență structurat
Repetarea închiderilor — a treia doar în ultimele trei luni — a determinat reacții din partea autorității italiene de aviație civilă (ENAC), citată de Il Sole 24 Ore, care a numit situația „excepțională” și a cerut un plan de contingență structurat pentru gestionarea crizelor de cenușă vulcanică la Aeroportul Catania, al cincilea ca trafic din Italia, cu peste 12,3 milioane de pasageri anual.
7. Ce înseamnă pentru pasagerii cu zboruri programate spre Sicilia
SAC a recomandat repetat pasagerilor să verifice starea zborului direct la compania aeriană înainte de a se deplasa la aeroport, nu doar în zilele cu alertă activă — riscul de suspendare bruscă a operațiunilor rămâne ridicat cât timp Etna continuă activitatea explozivă la Voragine. Pentru călătorii români care folosesc rute low-cost către Catania, aeroporturile alternative folosite constant în aceste episoade (Palermo, Comiso, Trapani) sunt un indiciu util pentru planificarea unor rezerve de timp în caz de deviere.
8. Surse
- INGVvulcani (Osservatorio Etneo, INGV) — „Etna: la calda estate del 2026″, 22 august 2026
- Il Post — cronologia închiderii aeroportului, 14 septembrie 2026
- Il Post — reluarea zborurilor, 15 septembrie 2026
- Il Sole 24 Ore — „Ash plume from Mount Etna: arrivals at Catania Airport suspended”
- La Sicilia — lista completă a celor 150 de zboruri afectate
- Geopop — detalii tehnice despre buletinul VONA și coloana de cenușă
