În 21 noiembrie creștinii cinstesc Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Credincioșii știu foarte bine că pe data de 21 noiembrie se sărbătorește intrarea Maicii Domnului în Biserică, Sărbătoare notată inclusiv în calendarul Ortodox. În popor, această mare Sărbătoare mai este numită și Ovidenie, Vovidenie sau Obrejenie. La fel ca orice altă mare Sărbătoare, și aceasta vine cu serie de tradiții și superstiții. Mai multe lucruri sunt interzise în ziua Sfântă.
Semnificație creștină și istoric
Povestea este una destul de tristă. Părinții Feciorei Maria, Ioachim și Ana nu au putut avea un copil până la o vârstă destul de înaintată, însă după ani de rugăciune, Dumnezeu le-a dăruit o fiică.
După minunea făcută, cei doi i-au promis Domnului că fiica îi va fi închinată Lui, iar asta s-a și întâmplat. Atunci când a împlinit vârsta de trei ani, Maria a fost dusă la Templul din Ierusalim în casa Domnului.
În conformitate cu tradiția, Fecioara Maria a fost dusă de părinții săi Ioachim și Ana la Templul evreiesc din Ierusalim pe când era copilă, unde a trăit și slujit ca fecioară în Templu până la logodna ei cu Sfântul Iosif. Unul din izvoarele cele mai vechi ale acestei tradiții este Protoevanghelia lui Iacov, una din Evangheliile neincluse în canonul Scripturii, Evanghelia Copilăriei după Iacob.
Maria a fost primită solemn de comunitatea templului, condusă de preotul Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul. A fost condusă în acel loc sfânt ca să devină ea însăși „Sfânta Sfintelor” lui Dumnezeu, biserică vie și templu al Pruncului dumnezeiesc care se va naște din ea. Biserica vede în această sărbătoare ziua în care templul material din Ierusalim încetează a mai fi locuința lui Dumnezeu.
Încă din cele mai vechi timpuri Biserica a sărbătorit praznicul Aducerii Maicii Domnului la Templu, după cum arată tradiția creștină din Palestina, care spune că împărăteasa Elena (prăznuită la 21 mai) a zidit o biserică închinată acestei sărbători a Maicii Domnului chiar în templul din Ierusalim. Sfântul Grigorie al Nissei, în secolul al IV-lea, menționează această sărbătoare.
Intrarea Maicii Domnului în Biserică este cea mai nouă sărbătoare închinată Maicii Domnului, înscrisă în calendarul universal al Bisericii în secolul al VI-lea, după ce s-a ridicat la Ierusalim, sub domnia împăratului Iustinian I (527-565), o biserică numită „Sfânta Maria cea Nouă”. Sărbătoarea, cu dată fixă (21 noiembrie), s-a extins apoi în tot Orientul creștin și în Occident.
Sărbătoarea Luminii
Intrarea în biserică a Maicii Domnului sau Sărbătoarea Luminii s-a ţinut, prima dată, în secolul al VI-lea când, lângă ruinele templului unde a crescut, a fost construită o biserica închinată Fecioarei Maria. Praznicul împărătesc al Intrării în Biserică a Maicii Domnului este numit şi Aducerea Maicii Domnului la Templu. Conform tradiţiei, Fecioara Maria a fost dusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la templul evreiesc din Ierusalim pe când era copilă, la vârsta de 3 ani, unde a trăit şi a slujit ca fecioară în templu până la logodna ei cu Sfântul Iosif. Aici, la templu, Maria şi-a petrecut întreaga copilărie, crescând în curăţenie sufletească, rugându-se neîncetat şi citind Scriptura împreună cu alte fecioare, văduve şi preoţi.
Fecioara Maria a petrecut astfel, 12 ani, până când acelaşi Arhanghel Gavriil, care l-a anunţat pe Ioachim că va avea un copil care se va umple de Duhul Sfânt, a vestit-o că-L va naște pe Iisus, Fiul Domnului. Ca să rămână nepătată în fata lumii, Fecioara Maria părăsit templul şi s-a logodit cu Iosif, martorul fecioriei ei şi al miracolului divin al naşterii pruncului Iisus.
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului este cunoscută in popor sub denumirea de Vovidenia sau Ovedenia. Această sărbătoare ne pune înainte ziua în care, după tradiție, Sfinții Ioachim și Ana au adus-o pe fiica lor Maria, în vârstă de trei ani, la templu. Ea va rămâne până la vârsta de 15 ani, ca una care, încă înainte de zamislire, fusese harazita Domnului, de catre parintii ei.
La intrarea in templu a fost întâmpinată de marele preot Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, care a dus-o în cea mai sfântă încăpere din acest loc, în Sfânta Sfintelor, unde a stat pana la varsta de 15 ani. A fost condusă în acel loc sfânt, pentru că ea însăși avea să devină „Sfânta Sfintelor” lui Dumnezeu, sălaș al lui Dumnezeu-Cuvântul. Din ea, Cel Necuprins, Cel Veșnic, avea să ia trup, să Se facă cuprins în pântecele ei.
Deși nu instituită oficial, sărbătoarea a existat înainte de sec. al VI-lea. Există astfel o mențiune a ei din sec. al IV-lea, făcută de Sf. Grigorie de Nyssa. Mai există și o mărturie privind construirea unei biserici de către împărăteasa Elena în cinstea acestui eveniment. Sf. Andrei Criteanul (sec. al VII-lea) vorbește și el despre această sărbătoare ce se ținea la Ierusalim. În sec. al VIII-lea, patriarhii Gherman și Tarasie au rostit câte o predică în cinstea acestei sărbători. Se pare că data de 21 noiembrie reprezintă data sfințirii unei biserici cu acest hram în anul 543. Biserica a fost construită de Iustinian cel Mare lângă zidul ruinat al Templului. În Apus, sărbătoarea a fost adoptată mult mai târziu de papa Grigorie al XI-lea, care a celebrat-o petru prima dată la Avignon, în anul 1374. Ea s-a răspândit in sec. XV-XVI, în timpul papilor Sixt al IV-lea și Sixt al V-lea.
Sărbătorirea zilei în biserică
În seara de dinaintea sărbătorii, la Vecernie se citesc trei texte profetice din Vechiul Testament care sunt considerate a trimite la Maica Domnului, pentru că ea va deveni templul viu al lui Dumnezeu. La fiecare citire se spune „pentru că slava lui Dumnezeu a umplut templul Domnului Dumnezeu Atotputernic.” (Ieșirea 40,1-5, 9-10, 16, 34-35; III Regi 7,51; 8,1, 3-4, 6-7, 9-11; și Iezechiel 43,27-44).
În dimineața sărbătorii se slujește utrenia, la care se citește de la Luca 1,39-49, 56 – pericopa vizitei pe care Maica Domnului o face lui Elisabeta după Bunavestire. Această evanghelia este citită la toate sărbătorile Maicii Domnului și include Cântarea Maicii Domnului: „Mărește sufletul meu pe Domnul. Și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile”.
Începând cu această zi se cântă, la canoanele de la utrenie, catavasiile Nașterii Domnului, semnificând pentru cei credincioși încă o etapă în apropierea și înainte-prăznuirea Crăciunului.
În ziua sărbătorii se slujește Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur. Citirea Apostolului este din Evrei 9,1-7, și vorbește despre tabernacolul Vechiului Legământ. Citirea din Evanghelie este din Luca 10,38-42 și 11,27-28, citite una după alta; această citire este aceeași pentru toate sărbătorile Maicii Domnului. În ea, Domnul spune: „Binecuvântați sunt aceia care aud cuvântul Domnului și îl urmează!”
Imnografie
Tropar (Glasul 4)
- Astăzi înainte însemnarea buneivoințe a lui Dumnezeu,
- și propovăduirea mântuirii oamenilor.
- în biserica lui Dumnezeu luminat Fecioara se arată,
- și pe Hristos, tuturor mai’nainte îl vestește.
- Acesteia și noi cu glas mare să-i strigăm: Bucură-Te,
- Plinirea rânduielii Ziditorului.
Condac (Glasul 4)
- Preacurata Biserică a Mântuitorului;
- cămara cea de mult preț și Fecioara;
- sfințită vistierie a slavei lui Dumnezeu,
- astăzi se aduce în casa Domnului.
- împreună aducând darul Duhului lui Dumnezeu,
- pe care o laudă îngerii lui Dumnezeu:
- „aceasta este cortul cel ceresc.”
Intrarea Maicii Domnului în Biserică este prima zi din postul Crăciunului în care este dezlegare la pește. Următoarea zi în care este dezlegare la pește este pe data de 23 noiembrie.
Tradiții și superstiții populare
Există multe tradiții care atrag norocul, sporul și sănătatea. Dar există și restricții în această zi importantă din calendarul creștin ortodox. Această zi vorbește despre momentul în care Fecioara Maria, în vârstă de 3 ani, a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim.
Ce să nu faci de Intrarea Maicii Domnului în Biserică
În credința populară se spune că de Intrarea Maicii Domnului în Biserică, ca și de Crăciun, cerurile se deschid, iar oamenii pot să înțeleagă graiul animalelor. De asemenea, este momentul în care credincioșii se roagă pentru împlinirea celei mai arzătoare dorințe din viața lor. Mai mult decât atât, la țară, fetele care vor să-și afle ursitul, merg la fântâna din sat cu o lumânare albă. Astfel că la cântatul cocoşului, fiecare fată aprinde lumânarea aşezată pe marginea fântânii şi priveşte în fântână. Pe luciul apei, cea care împlineşte ritualul poate să vadă chipul celui care-i este ursit.
De această sărbătoare, credincioșii optează pentru bucate de post, dar și preparate din peşte, care sunt aduse înainte la biserică pentru a fi sfințite. Astfel de ofrande sunt împărţite copiilor şi săracilor. De asemenea, în ziua praznicului, la biserică se mai fac pomeniri pentru cei care au murit în condiţii suspecte, înecaţi şi fără lumânare. În memoria lor se împart pachete cu peşte, cu fructe şi lumânări ori o candelă. În plus, în anumite localităţi din nordul ţării, pentru oamenii care au murit fără lumină se dau de pomană plăcinte cu dovleac dar şi câte o lumânare albă deoarece, potrivit tradiţiei, lumânarea albă, dincolo de ultimul hotar al vieţii, nu se stinge niciodată, notează crestinortodox.ro.
La fel ca orice mare Sărbătoare, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului vine cu o serie de tradiții, superstiții și obiceiuri, care încep încă de seară. Astfel, în seara de 20 noiembrie, credincioșii merg la Biserică și asistă la Vecernie.
Se mai spune că în această noapte cerurile se deschid, animalele vorbesc, iar oamenii trebuie să privegheze la lumina lumânării. De asemenea, se împart și pomeni pentru cei adormiți.
Un alt lucru puțin știut despre această Sărbătoare, pe care mulți români îl susține este că în noaptea de Ovidenie „strigoii ies în lume”.
Există și o serie de lucruri interzise în Ziua Sfântă. Pe data de 21 noiembrie nu se prelucrează lâna și nici pieile de animale, deoarece vitele ar putea fi atacate și ucise de animale sălbatice.
De asemenea, femeile nu au voie să spele rufe întreaga zi, iar cele care vor încălca acest lucru vor avea necazuri mari în viitor, spune tradiția.
Conform tradiţiei populare, dacă ziua Intrării Maicii Domnului va fi înnorată, peste an vor fi epidemii. Dacă va ninge pe 21 noiembrie vom avea parte de o iarnă lungă şi grea.
Surse: www.crestinortodox.ro; Wikipedia, Ziarul Lumina
