[RECENZIE] ILEANA CORINA CIURAȘ – CÂNTECUL FLORILOR DE TEI

Recentul volum poetic al Ilenei Corina CIURAȘ, intitulat Cântec (Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2023), are o frumoasă copertă, ilustrată cu flori de tei, din care se degajă mirosul tonifiant și ademenitor al cântecului despre credință, iubire de patrie și prețuire pentru copii.

Cartea începe cu o autoprezentare – Despre mine – din care cititorii află despre bio-bibligrafia autoarei:

S-a născut în 13 decembrie 1966, în Arad, apoi a urmat studii universitare de licență în Teologie – Asistență socială, precum și un master în Dreptul copilului și Asistența socială. A început să lirizeze, cu gândul stimulativ la Ierarhul Dosoftei (sfântul zilei sale de naștere), fiind inclusă în antologii, pentru ca întâiul volum de autor să fie publicat în 2022, cu titlul Bucurii (poezie și proză scurtă), urmat de Picături din scrierile mele (Editura Biscara, București, 2023).

Profesoara Voichița Vereș, directorul Editurii Napoca Nova, aprecia „rostirile de suflet”, „puritatea și grația”, considerând că autoarea „își merită pe deplin locul în literatura română actuală”, iar editoarea cărții Picături…, Sara Mina, scrie despre „sacrul tămăduitor”,„exaltarea facilă„ și „fulgurațiile meditative”, alcătuind un fel de litanie „în care vocea autoarei se întrepătrunde cu propriul glas interior al cititorului”. Cu o delicatețe plină de poezie, o voce caldă și primenitoare și cu o prezență tonifiantă și blândă, Ileana Corina Ciuraș ne oferă o carte ospitalieră, în care fiecare cuvânt poartă cu sine gustul dulceag al poeziei, menit să facă oamenii fericiți.

Cântec – ca motto – e purtător de fericire, „răsărit dintr-o inimă simplă”:

„Fericirea e bucuria inimii/Locuită deplin de mulțumire.// Fărâmele de fericire, puse alături și suflate cu harul din inima cuvintelor, încropesc ființa, uimită de lirism, în care se oglindește lumina sufletului. Scrierea devine cântec, prin solicitarea rimelor și ritmului, prin organizarea textului în versuri împerecheate, prin armonia interioară a verbului purtător de încântare.

Liricele Ilenei Corina Ciuraș par un fluviu catifelat, alcătuit din cuvinte simple, ce se înnădesc într-o textură liniștitoare. Par un afrodiziac de suflet, o oază de lumină, îndemnând cititorul la reconstruirea sa emoțională și inducerea stării de bine.

Cele trei părți ale volumului sunt grupate, oarecum tematic în poeme religioase, poeme patriotice și poeme lirice. Cântec de duminică e o dosofteiană ilustrată biblică:

„Senin sau postind, cerul se-așterne în psalmi de utrenie/ Copii și părinți pășesc sfios și plini de cumințenie/ Intră în Grădina Măicuței Preacurate iubitoare/ Care cu brațele-i alină orice gând și suspin – tot ce doare …// Rugăciunile, slujba religioasă, rostirea Crezului și a Tatălui Nostru ajung purtate spre ceruri pentru Hrana Vieții și binecuvântarea lui Hristos. Taina Smereniei desăvârșite este o rugăciune dedicată Creatorului, demnă de a fi rostită de preoțime în chiar momentul suprem al slujbei din Biserică. Cuvântul „desăvârșit” primește nuanțe complexe în relație cu cuvintele generos alese: conlucrare, călăuzire, ascultare, puritate, modestie, dedicare, înștiințare, misiune (Ascultare). Și în continuare, „bucurie desăvârșită”, „dragoste desăvârșită” sunt atribute pentru „Atotputernicul/ Părintele Luminilor/ Fiului și Cuvântului/ Domnia/ Vistierului bunătăților/ Adevărul/ Biruind veșnic.” // (Energia divină).

Aceeași armonie și har de rugăciune se regăsesc în liricele creștine Maica luminii, Maica Luminii s-a suit la cer, Poala Precistei bogate, Fiu al Potirului, Darul divin, Colind, Psalm de bucurie etc. Acestea și alte câteva aparțin poeziilor religioase, având nu doar inspirația, ci și aura de sfințenie, purtată de fiecare cuvânt dedat cu har și binecuvântare.

Ciclul următor începe cu Cântec patriei mele, România, urmat de Patria din inima mea.

În stilul poemelor din Imne (le) lui Ioan Alexandru, textele omagiază bogățiile prin intermediul personificării acestora: îți sărut mâinile, brațele, umerii, picioarele, fiii – care sunt și care vor veni -, versifică autoarea, precum și toate avuțiile care aduc românilor mulțumirea și bunăstarea. Cu o sinceritate patetică și o spontaneitate a trăirii depline, Ileana Corina Ciuraș se exprimă simplu, direct, fără contorsionări verbale și fără verbalizări gratuite. Toate izvorăsc dintr-un suflet pur, însoțit de o muzicalitate în surdină, ciupită parcă dintr-o liră/ orgă într-o amplă biserică creștinească: „Pentru azi și pentru mâine / Ocrotită de-ai tăi fii / Dragă Maică Românie / Sfântă patrie să fii!” // (Doriri de bine).

Un calup de versificări sunt dedicate culorilor tricolorului: Culorile sfinte, Flamura tricoloră, Stindardul biruinței, Trei surori ca una, precum și unor personalități și evenimente din istoria biruințelor românești: Ștefan al III-lea Mușatin, Cunună, Smerită recunoștință, Florar înlăcrimat ș.a.

Textele sunt elaborate fără contorsionări de cuvinte, folosind un limbaj de odă și imn, cu reprezentarea pătimașă a iubirii față de România și istoria sa, de figuri de domnitori și eroi naționali, de prețuire față de toate cele ce aureolează spiritualitatea românească. Lirica
Răspuns derivă dintr-o întrebare a motivului scrierii despre cântare patriei, a omagierii gliei, a glăsuirii despre neamul românesc, a laudei pentru cultură, iar răspunsul îl opintește în Eminescu: „M-au întrebat cei ce semănau sterp vânt / De am vreun temei să zidesc măiestru /
Răspuns le-am dat cuvintelor înveșnicind / Și al poeziei unic geniu Mihai Eminescu.” //

În partea a III-a, autoarea adresează cântec de laudă vieții și comuniunii acesteia cu cultura națională.

Motivul principal este copilul, simbol al purității, al inimilor curate, al sfințeniei și candorii. Poezia Lunca bucuriei, concepută în distih, este omagiu liniștii vieții în prezența bunicilor, iar Primele flori de cireș este un splendid pastel al primăverii. Conținutul poemelor se încheie cu un fel de prefață, sub formă versificată, intitulată Despre lucruri simple: „Anul timid se naște / sub auspicii neclare / Copacii vremii se pleacă împăcați / Văzduhul țese caier de vise / senine / …/ Iarba nefiresc de verde / stă la taifas cu mine / Auzise zilele trecute / că anul va fi bun.” 

Tematica volumului Cântec fredonează în ritmul imnurilor și odelor,

fiind dedicată Divinității, Patriei, Istoriei și Iubirii de om. Din punct de vedere stilistic, susură o versificație coerentă, ritmată și rimată, folosind cuvinte cu o mare forță evocatoare, într-un crescendo ales cumpănit pentru stimularea patosului expresiv și explicit. Ferindu-se de figurații complicate, de metaforizări ori alegorii gratuite, autoarea alcătuiește cu grijă configurări poetice menite să meargă la sufletul cititorilor și să-i motiveze înspre vibrații înălțătoare de credință, iubire față de patrie și prețuire față de valorile naționale românești. Ileana Corina Ciuraș poematizează, ridicând imnuri de slavă pentru virtuțile sensibilității și spiritului românesc printr-un limbaj elevat și specific, decent și înălțător.

În același an (2023), mai publică volumul Picături din scrierile mele (Editura Gutenberg Univers, Arad), cuprinzând proză scurtă, în același registru delicat, plin de reverență, contextual și tonifiant. Ambele volume recomandă un scriitor conștient de valoarea sa, aspirând spre contururile care dimensionează un anumit tip de versificator – dedicat valorilor – și un prozator care rânduiește picături în șiragul scrierilor sale, ademenitoare de mirosul suav al florilor de tei și al globurilor înstelate de lumina celestă.