Sâmbătă 4 noiembrie la Bocsig a avut loc o dublă comemorare pentru credicioșii greco-catolici: parastasul părintelui Tomoiagă, cât și pelerinajul anual la mormântul Rafilei Găluț.
Rafila Găluț, supranumită „Fecioara Stigmatizată de la Bocsig” a fost o tânără credincioasă greco – catolică. Rafila s-a născut în anul 1910 și a trăit 29 de ani.
Tânăra bocsigană a purtat stigmatele Domnului — răni pe frunte, pe cele două palme, pe coastă dar și pe picioare. Stigmatele apăreau și dispăreau. Nici medicii, nici preoții vremii nu și-au putut explica fenomenul.
Tânăra era foarte implicată în viața ecumenică: mergea la biserică, se spovedea și se implica în evenimentele anuale ale bisericii. Era evlavioasă, empatică, își iubea aproapele și avea și daruri profetice.
De la 21 de ani, tânăra a început să poarte stigmatele. Acestea apăreau la datele „anunțate de Maica Domnului”. A fost consultată și de mai multe comisii de medici, chiar și din partea Episcopiei Lugojului.
Cazul Rafilei a ajuns nu doar la urechile Episcopului Greco-Catolic din acea perioadă ci și la Congregația pentru Bisericile Orientale, adică Sfântul Scaun.
În 1939 Rafila moare, însă cazul ei nu este uitat de eparhia Bocsig, nici de Episcopia Greco-Catolică de Lugoj. În perioada comunistă, biserica a reamenajat mormântul și a adunat toate documentele, rapoartele despre cazul său.
În 2013 Episcopul de Lugoj, Prea Sfințitul Alexandru Mesian a strâns toate aceste mărturii într-o carte: „Rafila Găluț, Fecioara stigatizată de la Bocsig 1910 -1939”.
La Biserica de la Roma există dosarul care cuprinde mărturiile din acea perioadă și toate datele însumate despre cazul Fecioarei Rafila
În 2015, Sfântul Scaun Apostolic al Romei și-a dat acordul pentru a începe procesul de beatificare. Beatificarea este o primă etapă în recunoașterea la grad de sfânt și se face printr-o analiză amănunțită a miracolelor înfăptuite prin Fecioara Rafila.
Dacă cineva se roagă, spre exemplu, pentru a scăpa de o boală la Dumnezeu prin Fecioara Rafila, iar minunea se înfăptuiește, cazul este atent analizat de o comisie de medici, iar apoi de una de teologi. Dacă într-adevăr, atât din punct de vedere medical dar și ecumenic comisiile de experți hotărăsc fapul că este vorba despre o minune, adică de un fenomen inexplicabil omenește, atunci datele vor fi trimise la Congregația pentru Cauzele Sfinților, iar acolo se va da verdictul final.
Conform credinței greco – catolice, faptul că fecioara săvârșește minuni este semnul că ea se află în Paradis și că vrea să-i ajute pe cei de pe pământ.
La pelerinajul Rafilei Găluț au participat și credicioși Greco-Catolici din Bihor, care au venit până la Bocsig cu autocarul, un microbuz și mai multe mașini.
Una dintre pelerini mi-a mărturisit că a venit „fiindcă crede în stigmatele Rafilei și cel mai mult a impresionat-o faptul că nici medicii de la acea perioadă nu și-au putut explica apariția lor.”
O altă femeie a venit mai mult din curiozitate, spunând că „are în cercul apropiat de prieteni credincioși Greco-Catolici care cred în Fecioara Rafila.”
Pelerinajul la Fecioara Rafila ar fi trebuit să aibă loc în luna octombrie
Însă a fost mutat mai târziu, pentru ca evenimentul religios să se desfășoare în tandem cu parastasul preotului Tomoiagă. De menționat este că preotul s-a implicat direct în organizarea pelerinajului anual la mormântul fecioarei, încă din 2008.
La dubla comemorare au participat reprezentanți ai Bisericii Greco-Catolice din Lugoj, Bihor, dar și Arad, printre cei mai de seamă fiind Prea Sfințitul Călin Ioan Bot, episcop al eparhiei greco – catolice de Lugoj.
Slujba de parastas pentru părintele Tomoiagă a avut loc la biserică
După mir, alaiul format din preoți și pelerini s-a îndreptat spre cimitirul Greco – Catolic, acolo unde o slujbă a avut loc și la mormântul Rafilei Găluț.
La intrarea în cimitir, preoții s-au oprit pentru un moment de reculegere la mormântul preotului, iar acolo au spus și două rugăciuni. Momentul a fost unul sincer.
Apoi pelerinii s-au îndreptat spre mormântul fecioarei. După vreo jumătate de oră mulțimea s-a risipit, îndreptându-se cu toții spre căminul cultural, acolo unde familia preotului Tomoiagă a pregătit o masă, atât pentru preoți, cât și pentru credincioși.
Reportaj Foto:
