ISTORIA E O CURVĂ IAR POLITICA, LUPANARUL EI (XL) | GEO-POLITIKIA?… FRISOANE’N ROMÂNIA!…
[La finalul fiecărei apariții a insolitei și redutabilei reviste „PLAI CU BOI” (o replică tipic românașă-neaoșă la „Playboy”) năstrușnicul poet, devenit mare moșier, Mircea Dinescu, obișnuia să etaleze o serie de interogații subsumate întrebării <<CE NE ENERVEAZĂ? >>… întotodeauna, obsedant, ultimul răspuns era << VOI… ÎNȘINE! >> În „stilul” lui Mirce Badea, „subscriu!”… AUTORUL]
Deci, PRIMA MANȘĂ:
1. „Azi-i nouă, mâine-i zece… / P… mea, armata trece!”
Nu!, n-am de gând să scriu în versuri… n-am fost niciodată poet și nici nu-mi trece prin cap să devin vreodată!… Mai ales că mă trec teribile efuziuni anti-lirice după „vizita” intempestivă (și multi-seismică!) a Șoșocoaiei pe la birourile CCR unde a găsit de cuviință să cotrobăie prin caserolele cu potol ale înalților magistrați… Foarte curioasă Dom’le, muierea asta plină de năbădăile neo-candidaturii la Cotroceni! Nu-i mai ajunge impostura de la Bruxelles!… Din nou, vrea să reintre în primul plan al „furtunii într-un pahar cu apă” – politikia, ce se râgâie în Bula lu’ Pândaru… Pe deasupra, îi tot asmute pe oamenii legii „să o ridice”… După ce afirmă (a câta oară, în social media?), răspicat și rânjind provocator: C. Zelea-Codreanu, I. Antonescu și Motanul Arpagic sunt „eroi ai neamului”… Evident, știe prea bine Șoșocoaia de ce nu poate fi „ridicată”… ar trebui o macara gigantică din portul Constanța sau… Rotterdam!?… Dacă mai adăugăm noile afirmații siderante ale limbricului de Călin – File – din- Poveste, apoi „luarea de poziție” de la Tribuna din Cotețul Poporului a anonimei Gavriloaie von Deva, să nu uităm și pe „neîmpăcata și guraliva” Țața Leana of Câmpulung și mereu mai confuzul Gică a lu’ Simion…, tabloul politikiei românașe începe să prindă un contur tot mai clar! Adică: tot mai confuz… pentru ochii ce ne privesc „de afară”… Pupăză peste colac (sic!), prezența „poliglotului” Ilie „Bolovan” (apud același <<…>>-File-din-Poveste) la Paris, la ciorba reîncălzită oferită de M. le President de la Republique... După Munchen, arena show-ului oferit de „vice-le” yankeu J. D. Vance, Parisul n-a uitat – în buna tradiție galică – că trebuie să ia parte și el la „luptele de cocoși”: cocoșelul de la Palais de l’Elysee a invitat „lumea cea mai bună” a Europei ca să se „dea mare” Cocoșoi al Bătrânului Continent. Apoi și-a adus aminte de împărțirea resturilor (firimiturilor) de la masa bogaților și la amărâții rămași prin anticameră… și așa a ajuns „interimarul” românaș să „fluiere a pustiu” pe malurile Senei (n-o putea face în franceză, nici în engleză, doar în stil mioritic…)… Noroc că mai avem cel puțin doi oameni serioși și competenți într’ale treburilor din afară (pace, Andrei Pleșu! – când se defula în „Plai cu boi”…): Cristian Diaconescu & Emil Hurezeanu! În treacăt fie spus, cu cel din urmă (last, but not the least!) ne-am cunoscut și am conlucrat în vremea studenției la prestigioasa revistă studențească (și azi, la fel!) – Exchinox…of Cluj!
De ce naiba am tot lălăit-o cu „zisele” de mai sus? Ca să pregătesc terenul pentru o nouă „chibițare” pe care o coc de vreo zece zile.
De ce nu m-am „manifestat” mai devreme? „Există o explicație” (vorba lui Leana din „Vacanța Mare”)… Cele ce se petrec într-„o lumea nebună… nebună… nebună” (ați văzut filmul?!…) confirmă ultimul model cosmologic oferit de astro-fizică: Universul (cât știm până azi) nu este numai în expansiune, ci și într-o creștere (alarmantă?) a accelerației acestei expansiuni. Tot așa și cu evenimentele „geo-politice” ce se succed amețitor… Am tot așteptat să se potolească iureșul evenimentelor, să se mai „așeze” lucrurile… dar… no chance!… Și totul pare să sune a „zăngănit de arme”… Și la noi, (în Europa, vreau să spun) „o picat cătănia din pod ” – ecourile Munchen-ului și Paris-ului… Și… atooonci… mi-am amintit ce cântam noi în armată – evident, sub sabia lui Damocles, i.e., un bulău prelungit… Nu-i așa că „Dulce ca mierea e glonțul patriei”? (salve, onor militar, Petru Popescu!). Iată de ce, „acel” titlu al paragrafului de față, menit să oripileze ochii și urechile mai „sensibiloase” al pudibonzilor de la Românica…
2. Românica: între „EX-sov’etskii – Ruskii Mir” și „Pax Americana”? Altfel spus: între țâțele gigantice și înecătoare ale lui Mat’i Rossia și băgatul nasului între bucile dolofane și puturoase ale Unchiului Sam…
La orice Cazinou serios, unde se joacă La Roulette, crupierul – înainte de noua lansare a bilei – rostește cuvintele fatidice: „Faites vos jeux, rien ne va plus!”. Unul britanic (ultra-englez!) ar spune: „Place your bets, no more bets. Let‘s hunt! ” Eu, dobitocul de novice în tainele „jocului”, aș fi spus: „Let’s Trump ! ” (așa, de’al dracu’… ca să iasă rima…). Odată bila aruncată în vârtejul „Morii Norocului”, orice se poate întâmpla: se pot câștiga averi… se pot pierde averi… Deci, Hazardul – nemăsluit! – „își face damblaua”! Credeți? Eu, unul, NU! De ce? Pentru că nu pot nicicum articula cu sens „Let’s Zelenski!”…
Îmi plac yankeii (cei normali), îmi plac englejii (tot, cei normali)… i-am văzut (pe ambii!) la ei acasă și… confirmă părerea mea. Dar nu-mi place absolut deloc Donald-Duck-Dick … at all! Mi se pare a fi ca un patrician roman bogat ieșit din Vomitorium… Recte, locul în care, după se s-au supra-ghiftuit, vajnicii cetățeni „onorabili” ai onorabilei Rome, se gâdilau în gât cu o pană de gâscă spre a avorta din ei ce-au halit până peste poate, spre a face loc altor „potoluri” (doar e Banchet roman, ce dracu’!). Comparativ, Putin este ca un vierme grețos (de cadavru!) care cere necontenit clismă după clismă… să poată „avorta” pe partea cealaltă… Asta e imaginea din mintea mea, la ora actuală! Evident, trebuie să mă justific. Voi începe cu un citat care – certamente! – a făcut ocolul planetei: „Gândiți-vă la asta: un comediant modest, Volodimir Zelenski, a reușit să păcălească America să cheltuie 350 de miliarde de dolari pentru a se implica într-un război pe care nu avea cum să-l câștige, care nu avea de ce să fie declanșat, dar un război pe care el nu avea cum să-l continue fără SUA și fără Trump. Statele Unite au cheltuit cu 200 de miliarde mai mult decât Europa, dar în timp ce banii Europei sunt garantați, America nu va primi nimic înapoi ” [Donald-Duck-Dick – pe „rețelele sociale”; o asemenea „declarație oficială”, nici el n-ar fi îndrăznit…]. „Comediantul” este principalul vinovat de declașarea „operațiunii militare speciale”, pe deasupra, a devenit și un „dictator” pentru că nu a mai organizat un scrutin la terminarea legală a mandatului său. Deci poate să piardă o țară: Ukraina! În favoarea cui? A celui cu „clisma”! Chestia cu depășirea termenului legal al mandatului prezidențial parcă aduce cu Herr Klaus (de data asta) – Carmen, înpachetează iute! Nu suntem noi vecini (deocamdată!) la nord și parțial-est cu Ukraina?
Dar ce răspunde „înculpatul”?: „o mulțime de dezinformare vine din Rusia (…) Din păcate, președintele Trump, cu tot respectul pentru el ca lider al unei națiuni pe care o respectăm foarte mult… trăiește în această bulă de dezinformare”…
În ciuda faptului că nu mă dau în vânt după Ukraina, sunt aici cel puțin două lucruri majore de constatat: (a) Donald-Duck-Dick – ce se imaginează a fi Haliaeetus leucocephalus (vulturaul / acvila cu cap alb), marele tartor al lumii – are „erecții” de „genialitate” geo-politică după cum clipocesc umorile sale de moment. Așa a fost și în primul mandat; mai abitir pare să fie la al doilea… Pentru ceea ce se „pretinde” a fi, este un risc mondial enorm, prin imprevizibilitatea sa… Și „corifeii” săi, așijderea… De mult n-am mai asistat la asemenea lanț de declarații contradictorii, după cum bate vântul – pare-se, dispre Siberia… (b) „Vulturașul” nostru (cam bătrân!) joacă la ruleta politică a lumii așa cum s-a învățat în afaceruile sale, mai ales imobiliare: „dă-mi să-ți dau!”. Vrea terenurile cu pământuri rare din Ukraina (măcar 50 %) spre a se despăgubi de ajutorul militar dat țării vecine nouă… Cum Zelenski o ține sus și tare că țara sa nu e de vânzare, „vulturașul cu cap alb” a schimbat imediat foaia… (vedeți citatul din „puța gândirii” Marelui Șef Alb <<foarte alb!>> de la Casa Albă…).
Chestia cu încheierea rapidă a păcii este o gogoriță. Șturlubaticul de Mircea Badea, de la amvonul „parohiei” lui Mihai Gâdea, avea dreptate: America vrea să încheie o „pace” între Ea și Rusia, nu între Rusia și Ukraina… Restul e sirop… De fapt – din rațiuni pur economice (i.e. de afaceri în stil Donald-Duck-Dick!), yankeii vor resurse foarte căutate azi (pământuri rare) de la năpăstuita Ukraină, mai mult, măcar 50% și în cele mai avantajoase condiții… Punând rațiunea economică înaintea celei politice, au reușit performanța (deja „istorică”) de a fi în prag de război (simbolic! evident!) cu Europa, mai precis, cu U.E. … De aici, și încordarea mușchilor și aripioarelor „cocoșelului galic”… Ba’ – din nou, „pupăză peste colac” – au reușit să-i scoată și pe britanici din calmul lor proverbial. Ultimii sunt membri de frunte ai NATO și „brexitați” membri ai U.E. . Istoricește, ei sunt adevărații părinți ai unchiului Sam (aici vorbește iubirea și respectul meu profund față de Perfidul Albion…). Și totuși, Donald-Duck-Dick – prin interpușii săi (vice-le, secretarul de stat, secretarul apărării) – intempestiv, impulsiv și cretin politicește, prin noianul de declarații contradictorii, schimbate de la o zi la alta, a reușit să se ia la harță și cu placizii de britanici. La nemți, asmute extremiștii de dreapta, la franțuji, îi hârâie până și pe naționaliștii galici înverșunați… Curg ape tulburi peste biata Europă iar la Kremlin, „cineva” își freacă mâinile de bucurie!…
Nu mai are sens să mai trec și eu în revistă toate elucubrațiile și încolăcelile venite de peste gârla atlantică… Tot ce s-a numit canal de comunicare (publică, privată, ocultă etc.) a duduit și s-a înroșit… Toată planeta își cam face cruce cu limba-n gură… Ar fi nevoie – zău! – ca un psihiatru (și încă unu’ bun!) să descifreze (probabil, psihanalitic!) ideile năstrușnice (mai precis, capricii!) fătate, așa, pe nepusă masă, de măruntaiele „Vulturului cu cap alb”… Groenlanda, Canada, Panama, Fâșia Gaza…
Până și republicanii de bună credință clatină tot mai des din cap… Unii chiar îndrăznesc să ia poziție clară anti-Trump!
3. Hora românească, pe stepa rusească – în ritm de cazacioc, sau pe preria americănescă – în ritm de rock’n’roll?
… în orice caz, nu pe platoul din fața Cotețului Poporului din Bula lu’ Pândaru… la 40-50 cm. de zăpadă căzută și depusă și… uitată acolo de „dezăpezitorii” mitici…
Îi las dacu’ pe „suveraniștii” românași (care numai suveraniști <<la propriu!>>nu sunt), mă doare „undeva” de Guvernul „Ciola(N)cu” (că tot i se „coace” de o moțiune de cenzură …), privesc cu nedisimulată milă la „interimarul” de la Cotroceni (care, prin fermitatea aparentă a discursului său, denotă a fi, în realitate, un „șef cu deruta publică”)… Singura grijă (pentru zilele ce n-au mai rămas <<mai ales, în cazul meu…>>) este marea întrebare de un milion de puncte: noi, totuși, unde naiba vom țopăi? Și după care „indicații coregrafice”? Totuși, nu putem fi cu curu’-n trei luntri (yankee, europeană sau rusească?)… Dar pentru așa ceva ne-ar trebui mai mult de două buci!…
[La acest moment trebuie să recurg la un break: este vineri 21 februarie, ora 17 și aprox. 30 de minute; agențiile serioase de știri (nu canalele „social media”) încep să relateze despre haosul în opinia yankeilor produs de împlinirea unei luni de „domnie” la Casa Albă: Donald-Duck-Dick începe să piardă din popularitate, în timp ce „renegatul” de Zelinski urcă… „Vulturul cu cap alb” se dovedește pornit pe același drum spre dictatură personală, similar cum au procedat (deja) Putin & Xi…]
Ceea ce-mi propusesem să fie un singur episod se dovedește insuficient! Nu-mi rămâne decât s-o re-iau „metodic” (deocamdată!… iureșul evenimentelor continuă tot mai derutant):
- Nu mă interesează – fundamental – ce fel de joc de poker (la „cacialma”) prestează liderii „marilor puteri” (SUA, Rusia, China și în subsidiar, U.K. și Franța)… „mă’ntere” ce face țara mea la acest „turneu de meciuri aranjate”… Și ce constat? (ultima știre „de senzație”! dar care nu mai e de râs… paradoxal, siderant!): Gigi Becali vrea să „candideze”… știm la ce… dacă Gică a lu’ Simion n-o va face… Iar asta, numai să-i mai „taie din macaroană” lu’ „(…) File -din-Poveste”, să nu se ajungă ca Românica să creadă că numai Volga este fluviu în Europa. <<Să mă… „aia”… grebla>> (vorbă arădeană!) dacă nu-l admir pe zăbăucu’ ăsta… cât o fi el de nebun, de „dus cu pluta”, pardon, mioarele!… el ține mai mult la Românica decât saltimbancii de „… File-din-Poveste”, Soșocoaia, Gavriloaie von Deva. Pe Țața Leana of Câmpulung și Lavinioaia of Dej… le iertăm… prima o ține langa cu patriotismul ei „europenesc”- made in Romania-; a doua, s-o lăsăm să se preocupe de salvarea nației, sub aspect biologic,… bărbați românași! dați-i o…. de ajutor!…
- Din nou, … insist… nu pricep! … „Mi se rupe-n paișpe” de rusnaci… dar nu văd cum „(…) File-din-Poveste” tot adună noi și noi adepți. Dovadă și „meetingurile” de azi, de mâine, de… în buricul Bulei lu’ Pândaru… Chiar suntem un popor de cretini? Ana Blandiana glumea, desigur, când ne caracteriza (duios!) drept „un popor vegetal”!… Cum e posibil ca – pe așa-zisele rețele de socializare – să apară îndemnuri viscerale de tipul „vrem / va curge sânge”, ”cu lopețile (mai ales, cozile de lopată… unii invocau de-a dreptul topoare…) „să facem Curățenie Generală! ”, „Să ocupăm Parlamentul, Palatul Victoria, ba chiar Cotrocenii… Vive la revolution!” (Une nouvelle revolution!?…). Nu-i iubesc pe actualii guvernanți dar nu sunt (încă?) atât de dement încât să cer ștergerea oricărei autorități în numele a ce? Oi cocheta eu – la mișto! – cu ideea de „anarhie bine temperată”, dar mi se face pielea, nu de găină, ci de limbric, de broască râioasă când mă gândesc că iar va trebui să proslăvim Uniunea Sovietică (actualmente Mat’i Rossia; tot un drac!)… Parcă avea dreptate marele C-tin Tănase când – într-unul din cupletele sale teribile, după 1944!) zicea: „Că decât cu <<davai ceas>>, Mai bine cu <<Der, Die, Das>>”… Sau, zău așa, mai bine tocim dracu’ verbele neregulate franțuzești și englezești, crunta corespondență a timpurilor sau „sadicul” si conditionnel / if close, decât să învățăm verbele la imperfectiv și perfectiv, instrumental etc. din rusă… (am făcut 8 ani rusă în școală… bănuiți de ce…). Dar, să fie clar: marea literatură rusă nu are egal!
- Doream să „chibițez” pe marginea „meciurilor” pregătitoare (mai degrabă „aranjate”) în vederea „marii finale” de la Riad între doi dictatori – Putin & Donald; mai aștept … mi se pare că mai sunt „aranjamente” de făcut, deci mult-așteptata „finală” tete-a-tete s-ar putea să nu se „joace” luna asta… Cu un „Vultur cu cap alb” la Casa… Albă (îmi dă senzație de… iglu… brr..) atât de imprevizibil, ne putem aștepta la orice. E clar, „jocul marilor puteri”; după cum le „toancă” pe moment… E drept, Putin a făcut deja „1 – 0” în aceste „preliminarii”… pentru noi, mirosul Siberiei începe să fie adulmecat tot mai intens… Cum ar fi altfel, când la Washington se reafirmă (exact, „mot-a-mot”- Putin) că decizia CCR a fost luată pentru că autorităților „nu le-a convenit rezultatul primului tur de scrutin prezidențial”? N-are decât Washington-ul să „baune” că nu mai împărtășim aceleași valori ale democrației! De fapt, Europa a rămas fidelă lor, Donald-Duck-Dick s-a dovedit a fi o curvă de non-politician, deci de afacerist ordinar… Secondat de un multi-sexual (poate, totuși, trans-gen?!…) de teapa lui Elon Musk… (a propos, cine dracu’ i-o fi făcut cei 12-13 plozi… unul „notat” cu „X”)?
Gata. Pentru azi m-am săturat.
Și m-am săturat pentru că nu mai înțeleg nimic… Și nu mai înțeleg pentru că – în fruntea planetei Terra (biata de ea!) s-au instalat TROIKA: o cobră (Putin), un urs Panda (Xi) și un saltimbanc („bag-samă”, bănuiți cine…?!…). AFERIM… De mâine în zori, reiau documentarea cu ultimele pârțuri politice; le voi adulmeca febril, căci de luni voi fi castrat chimic |(la propriu!) din rațiuni medicale de prelungit o agonie personală… Adio, exprimare „fără perdea”!…
Citește și:
- ISTORIA E O CURVĂ IAR POLITICA, LUPANARUL EI (XXXIX)
- Mai multe articole ale autorului puteți citi AICI – Reportaje și AICI – Opinii
