Literatura Vestului apropiat, poate cel mai amplu proiect al arhivelor literare arădene, împlinește acum zece ani de la apariția inițială, în 2013, la editura Mirador.
O bucățică de istorie literară arădeană
Este o carte despre scriitorii actuali ai zonei din vestul țării, un dicţionar biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor din România, filiala Arad. Volumul a apărut atunci, la douăzeci de ani de la înfiinţarea Filialei Arad, nu din vreo raţiune festivistă, ci pentru că autorul, Gheorghe Mocuța, a găsit momentul oportun de a-l publica – după ani de tergiversări şi cercetare – cu sprijinul Centrului Cultural Arad şi prin efortul cunoscutului editor Ioan Matiuţ care a acceptat să-i dea o formă cât mai atractivă şi modernă. Acest lucru n-ar fi fost posibil fără inspiraţia artistului Iosif Stroia şi fără cuvântul introductiv al lui Vasile Dan, preşedintele filialei şi redactorul-șef al revistei „Arca”.
Dicţionarul a cuprins inițial 70 de profile ale scriitorilor arădeni, inclusiv ale unor scriitori din Oradea, Deva, Hunedoara şi Braşov care au aderat la filiala noastră. Nu puteau lipsi scriitorii de expresie slovacă din Nădlac care au un nucleu puternic şi care contribuie la amplificarea interferenţelor culturale în zona de vest şi în Europa Centrală. Din păcate, o parte dintre ei ne-au părăsit între timp: Viorel Gheorghiță, Florin Bănescu, Dorel Sibii, Francisc Vinganu, Vasile Folea, Iuliana Petrian, Gligor Sava, Andrei Bodiu, Lazăr Cerescu, Elisabeta Chișa, Ion Corlan, Štefan Dovál, Pavel Gătăianțu, Petru M. Haș, Juhász Béla, Annamaria Kinde, Cornel Marandiuc, Gheorghe Mocuța, Dagmar Maria Anoca și alții.
Pe lângă profilul biobibliografic, fiecare scriitor se bucură de o analiză sintetică a operei, lucru care n-ar fi fost posibil fără citirea cărţilor şi interpretarea critică, pentru situarea lor în orizontul de aşteptare al cititorului avizat. Iată ce spunea la data apariției însuși autorul, regretatul poet și critic literar, Gheorghe Mocuța:
„Trebuie să vă spun că am cercetat documente specifice ale istoriei literare din ultimii cincizeci de ani şi am încercat să le recompun într-un tablou de istorie literară, într-o poveste a întâmplărilor inefabile cărora le-au dat viaţă chiar autorii ce activează aici, ca segment semnificativ al întregului literaturii române.”
Revenind la dicţionar, el este mai mult decât un colaj, e o sinteză în toată puterea cuvântului şi, o spunem cu toată modestia, o istorie vie a literaturii în mers.
Fotografiile de epocă, în anexă, contribuie şi ele la refacerea atmosferei. Actualizarea datelor şi colaborarea cu autorii, se ştie, e de multe ori o muncă ingrată. Sperăm ca dicţionarul să-şi găsească locul cuvenit în bibliotecile publice şi în cele particulare sau măcar într-o versiune electronică, existentă deja în arhivele online ale Biliotecii Județene A. D. Xenopol (https://ebook.bibliotecaarad.ro/show/32/pdf).
În felul acesta, ne vom cunoaşte mai bine valorile, dar şi temele predominante ale scriitorilor, specifice, animate sau nu de spiritul generaţionist, de spiritul epocii. Devenim mai vizibili şi avem o şansă în plus de a şterge diferenţele dintre centru şi margine. Şi în zona de vest nasc oameni, nasc scriitori, chiar după marele Slavici.
În final, pentru a familiariza cititorii cu numele de scriitori arădeni (și cei aflilați) care au trăit printre noi – ori cu cei vii, din imediata proximitate, redăm un pasaj din cuvântul introductiv al președintelui filialei Arad a
Uniunii Scriitorilor, Vasile Dan:
„Mai exact era vorba, întâi, şi cel mai important, de existenţa unei întregi promoţii de prozatori prolifici editorial – Florin Bănescu, Gh. Schwartz, Horia Ungureanu, Dorel Sibii, Cornel Marandiuc, Dumitru Toma -, precum şi a uneia de poeţi vizibili nu doar la ei acasă: Mihai Traianu, Vasile Dan, Petru M. Haş, Carolina Ilica, Romulus Bucur, Gh. Mocuţa, Francisc Vinganu, Ioan Matiuţ, Ondrej Štefanko, Ivan Miroslav Ambruş, Dagmar Maria Anoca (ultimii trei, scriitori din Nădlac, de expresie slovacă, ataşaţi direcţiei literare pomenite).
Acestora li s-au alăturat, în două valuri succesive, mai întîi poeţii orădeni, „familiştii” Ioan Moldovan, Traian Ştef, Ioan F. Pop, Lucian Scurtu, precum şi cei din judeţul Hunedoara, Paulina Popa şi Nicolae Szekely. În valul doi au venit în filiala arădeană braşovenii Andrei Bodiu (poet), Adrian Lăcătuş (eseist, critic literar) şi Ruxandra Ivăncescu (prozatoare). Atmosfera literară arădeană, colegială, fără partizanate generaţioniste, deschisă deopotrivă şi neinhibat noului, dar preţuind nu mai puţin valorile indiscutabile vechi, devenite istorie literară, au atras în filială poeţi, prozatori, critici literari ai ultimelor tendinţe literare (nouăzecistă ori douămiistă): Felix Nicolau (critic literar, prozator), T. S. Khasis (poet), Andrei Mocuţa (prozator), Lia Faur (poet), ca să ne oprim doar la ei.”
