MOLOZ, NESIMȚIRE, MAFIE și HAOS la Arad

Exclusiv despre MOLOZ vorbim în cele de față – să nu amestecăm subiectele între ele… ce mai poți amesteca în moloz? – molozul fiindu-și suficient sieși, atât ca subiect, dar mai ales ca obiect în Aradul ăsta ca un uriaș tomberon.

Pornim de la un caz recent, concret, clasic și cu repetiție

„Să nu se mai plângă nimeni că e mizerie în oraș! Aradul e foarte curat din punct de vedere al salubrității, dacă ne raportăm la calitatea umană a multora dintre locuitorii urbei!” – de memorat această vorbă transmisă… prin toate mijloacele posibile de unul dintre responsabilii cu transportul molozului la groapa special amenajată, inclusiv. Ne-a parvenit și nouă.
Filmarea s-a efectuat joi seara, de la o acțiune a firmei Polaris și spune aproape totul despre halul de „nesimțire civică” la care s-a ajuns, despre haosul care s-a creat și (ca să fie „păcătoasa treime” completă) mica-mare mafie care s-a constituit în jurul molozului. Asta dacă nu cumva (sau mai degrabă) însuși sistemul mafiot a plănuit-o… ba chiar i-a dat aparențe de lege!

Legea e perversă – așa că oamenii aproape că n-au cum să nu fie… „că doară nu suntem nemți!”

Potrivit legii, primăriile nu au obligaţia să colecteze molozul rezultat în urma unor lucrări de construcţie sau de amenajare a locuinţelor. Legea prevede că atât persoanele fizice, cât și cele juridice, sunt obligate să execute astfel de lucrări numai cu autorizaţie de construcţie, în care este prevăzută obligaţia de a încheia un contract cu o firmă autorizată pentru eliminarea deșeurilor.
Pe naiba.

Cu o simplă căutare pe Google („transport moloz arad”) găsești „n” particulari care, pentru o sumă rezonabilă, ți-l duc . Un țigan cu căruța îți ia între 5 și 10 lei pe sac, o camionetă îți ia 100 de lei pe 4 saci… ca să-ți arunce… după cum vezi… molozul în spatele propriului bloc.
Asta „la negru”. La „mica mafie”.

Dacă lucrezi perfect legal, taxei de transport menționată pe bonul fiscal, factură și chitanță i se adaugă, pe lângă tariful de depozitare de 9 euro tona plus TVA pentru deșeurile din construcții, o taxă de 80 de lei pe fiecare tonă depozitată (plus TVA). Conform OG 196/2005 actualizată – o tonă depozitată de moloz costă  9 euro+ 80 de ron + TVA.
Dacă mai pui și transportul și dacă mai esti și om cinstit si locuiești la Pâncota de exemplu, și vrei sa duci molozul la groapa autorizată… praf te-au făcut!

„Să fie oare taxa de salubrizare (80 de lei pe fiecare tonă depozitate la gropile de gunoi) o sursă sigură de venit la bugetul de stat şi mult mai uşor de gestionat la nivel naţional? Sau să fie o bombă cu ceas care va arunca în aer România din punct de vedere al salubrizării? Efectele ei se vor face simţite cât de curând. Şi vorbind de faptul că în cazul apariţiei unor tarife exorbitante câmpiile patriei, pădurile sau cursurile de apă pot deveni veritabile gropi de gunoi” – este comentariul unui specialist implicat în fenomen.

Deșeurile din construcții depozitate pe străzile din cartiere ar putea fi, să zicem, o problemă rezolvabilă – să zicem că o campanie de conștientizare a opiniei publice ar da efecte pozitive și vizibile, să zicem că sistemul de colectare al molozului ar fi eficientizat și s-ar umbla  la nivelul aplicării legii… La nivel de „să zicem” nu stăm… n-am stat niciodată rău.

Însă stăm rău de tot la capitolul „locuri de depozitare”: Județul Arad are o singură groapă autorizată pentru depozitarea molozului – cea de la ASA!

La ASA, în zona CET, se află singurul depozit ecologic autorizat și funcțional în perfectă legalitate. Locul e suficient pentru cantitatea de moloz pe care o produc arădenii, la nivel de județ – dar „dement” de departe de… să zicem, Ineu.
Pe 31 decembrie, 2014, în CLM Arad s-a aprobat plătirea unor studii de fezabilitate pentru încă două gropi – la Iratoșu și Fântânele.

„Valoarea investiţiei pentru groapa de moloz de la Iratoşu a fost calculată la 35.876.505 lei – echivalentul a 8.097.803 euro. Ar putea fi amenajată pe o suprafaţă de teren de 122.750 metri pătraţi, iar suprafaţa contruită ar fi de 3.015 metri pătraţi. Durata de realizare a investiţiei este estimată la 2 ani, iar durata de funcţionare a depozitului – minim 30 de ani.

Depozitul de la Fântânele ar costa 27.680.166 lei – echivalentul a 6.247.780 euro. Ar ocupa, în total, 65.200 metri pătraţi de teren, iar suprafaţa construită ar fi de 2.910 metri pătraţi. Durata de realizare a investiţiei este estimată, de asemenea, la 2 ani, iar durata de funcţionare a depozitului ar fi tot de minim 30 de ani” – se scria atunci în presă.

Doar că UNIUNEA EUROPEANĂ NU NE LASĂ SĂ DESCHIDEM MAI MULTE GROPI… dacă vă imaginați imbecilitatea. Doar în cheie de „mare mafie” e discutabil de ce am negociat pe mediu cate o singură groapă la nivelul unui județ și de ce s-a votat acest S.F. „E puțin una… Foarte puțin!” – ne confirmă specialștii (pe care, la nevoie, îi vom cita nominal) – „…și apoi ne vom mira ca infrigimentul pe mediu ne bate la ușă”.

Ca și cum haosul n-ar fi suficient, avem o știre proas(pă)tă: același OG 196 prevede creșterea taxei de anul viitor, la 120 de lei plus TVA.