Cazul pacientei Ileana Sîrbu, moartă în condiții suspecte pe secția ATI Grădiște și declarată decedată-covid, revine în atenția publică | ÎNREGISTRARE AUDIO cu pacienta cu două zile înainte să moară: „Ia-mă, te rog! Vreau acasă… Nu mai pot!”

„Ia-mă, te rog! Vreau acasă. Nu mai pot!” – ar trebui să fie mesajul la intrarea în clădirea Spitalului Covid din Grădiște, amplasat ca o ironie a sorții cu vedere la cimitir. Cuvintele îi aparțin pacientei Ileana Sîrbu, și reprezintă ultima discuție cât de cât coerentă pe care a avut-o la telefon cu fiica sa, în seara zilei de 14 decembrie 2020, cu două zile înainte să moară în condiții suspecte. Facem precizarea că această convorbire telefonică nu este singura pe care fiica pacientei o deține, toate convorbirile telefonice purtate nu doar cu mama sa ci și cu personalul medical (medici și asistente) pe toată durata internării au fost înregistrate și păstrate/depuse ca probă în dosarul penal. Toate celelalte înregistrări nu vor fi făcute publice în acest moment pentru a nu periclita ancheta penală. Ce se poate spune însă după ascultarea acestora este faptul că toate persoanele audiate în acest dosar (cadrele medicale care apar în înregistrări) au mințit sau au omis cu intenție aspecte importante când au dat declarațiile la audieri, se contrazic (una spuneau familiei atunci, alta au declarat la audieri cu privire la starea pacientei, unele persoane nici măcar nu mai recunosc că au avut discuții telefonice cu fiica pacientei la acel moment). Mai mult, coordonatorul Spitalului Covid Grădiște, unul dintre martorii audiați din acest dosar, adică unul dintre principalii responsabili de tot ce s-a întâmplat acolo (inclusiv de morțile suspecte având în vedere calitatea sa de „medic-coordonator”), este acum candidat la primăria Arad și ne vrăjește cu sloganul „Facem Aradul bine”. Nu-i dăm numele din trei motive simple: 1) este un detaliu care să scoată în evidență tupeul sistemic și faptul că nimeni nu-și asumă nimic, referire la persoana dumnealui făcându-se tangențial în cadrul interviului de la finalul articolului, 2) nu merită a fi pomenit insistent și 3) acest material nesită a fi tratat cu responsabilitate și la modul serios, nicidecum a i se da o tentă electorală.

Înregistrare audio – conversație între pacienta Ileana Sîrbu și fiica ei (Adriana Beldiman) în 14 decembrie 2020, cu două zile înainte să moară:

De ce este relevantă această înregistrare pe care familia a decis să o facă publică în aceste zile? Este importantă cel puțin din două considerente:

Primul, pentru că familia a fost acuzată mai ales de cadrele medicale de faptul că ar fi din categoria contestatarilor covidului, a conspiraționiștilor. Or, din înregistrare reiese cât se poate de evident faptul că familia a decis să o ducă la spital, a încercat s-o liniștească pe toată durata internării, s-o încurajeze să aibă încredere în medici și să respecte toate recomandările/tratamentele pe care i le-au făcut. În acea perioadă, niciun moment familia nu a fost împotriva medicilor.

Al doilea, pentru că în urma deshumării, prelevărilor de probe biologice și a analizelor toxicologice efectuate, a reieșit faptul că pacienta avea o alcoolemie foarte mare, chiar dacă au trecut 3 ani de la înhumare. Cum nimeni (medici, experți în medicină-legală, farmaciști) nu poate explica prezența unei asemenea catități de alcool etilic în stomacul și în probele prelevate de pe organele pacientei decedate în timp ce era internată, corelat cu o informație obținută recent de familie conform căreia „un brancardier din Grădiște a relatat despre cum le dădeau pacienților alcool”  – familia a reascultat toate înregistrările convorbirilor telefonice cu pacienta, încercând să-și dea seama de starea acesteia în fiecare zi din perioada internării. După această convorbire (făcută acum publică), fiica pacientei a avut senzația încă de atunci că ceva nu este în regulă, că starea mamei ei este afectată, chiar afirmându-ne în nenumărate rânduri că „ceva nu a fost bine cu mama în 14 decembrie, parcă era de pe altă lume, ea nu era așa, nu știu ce i-au putut administra că nu putea vorbi”.

Familia și-a adunat singură toate probele încă de la începutul demersurilor juridice, adună informații relevante anchetei, le comunică organelor de cercetare (informează parchetul și polițistul de caz), le indică martori. Și asta în scopul de a ajuta și de a grăbi ancheta.

Se pare că doar familia se grăbește să afle adevărul și împrejurările în care a survenit decesul pacientei.

Având în vedere că deshumarea cadavrului a fost aprobată de procurorul de caz și a avut loc în urmă cu 6 luni (24 noiembrie 2023 – vezi articole asociate), iar de atunci lucrurile stagnează inexplicabil –  (asta în contextul în care din Raportul medico-legal efectuat ca urmare a autopsiei reiese că diagnosticul de covid nu poate fi confirmat, din analizele toxicologice efectuate de IML Timișoara se nasc mai multe semne de întrebare decât certitudini) și, mai mult, familiei i se respinge solicitarea de a-i fi aprobat transportul probelor biologice în străinătate, la un laborator din Italia care a acceptat să efectueze noi analize folosind metode și aparaturi inovatoare care pot determina cantitativ fiecare substanță găsită în corpul (în organe, în țesuturi etc) pacientei decedate și care ar fi putut provoca decesul (în contextul în care scopul deshumării, autopsiei și prelevărilor de probe a fost inclusiv efectuarea de analize la laboratoare din străinătate!) – am adresat încă din luna aprilie o serie de întrebări Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad pentru a înțelege ce se întâmplă în acest dosar, de ce pare că se tărăgănează ancheta.

Solicitarea noastră către Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad, transmisă în data de 23 aprilie 2024:

1.      De la înregistrarea plângerii penale care face obiectul Dosarului Penal nr. … (n. red numărul dosarului cenzurat) și până la data curentă, câți procurori au fost desemnați pentru instrumentarea acestuia și la ce interval de timp au fost schimbați?

2.      Vă rugăm să ne precizați care au fost motivele schimbărilor atât de frecvente ale acestora.

3.        Vă rugăm să ne precizați dacă apreciați că aceste schimbări pot influența negativ finalizarea cercetărilor în cauză.

4.         Vă rugăm să ne indicați numele actualului procuror de caz.

5.          Vă rugăm să ne precizați motivul pentru care ( în ciuda faptului că a fost efectuată exhumarea și autopsierea cadavrului în urmă cu 6 luni, în scopul prelevării de probe astfel încât să poată fi efectuate analize / teste de laborator / expertize de specialitate atât în țară cât și în străinătate care să clarifice cauza morții pacientei Ileana Sîrbu și condițiile în care a survenit decesul) nici până la această dată nu a fost aprobat transferul în străinătate a probelor biologice prelevate la autopsie, probe care au fost prelevate tocmai în acest scop.

6.     Vă rugăm să ne precizați dacă apreciați că aceste schimbări pot influența negativ imaginea instituției dumneavoastră în percepția opiniei publice și ar putea lăsa loc unor interpretări și supoziții de tergiversare intenționată.

Notă: Considerăm că toate informațiile solicitate intră sub incidența Legii 544 privind liberul acces la informațiile publice întrucât obiectul dosarului este de notorietate publică, datele solicitate nu afectează informațiile strict confidențiale sau probele din dosar.

Ce ne-a răspuns Parchetul (în 30 aprilie 2024) nu este deloc surprinzător:

Se face, se drege, deficitul de personal e de vină pentru că s-a ajuns la un număr de 5 procurori de caz. Un răspuns „politicos”, dar care nu spune de fapt nimic care să aibă legătură cu realitatea. Pentru că, în realitate, nu se face mai nimic pentru că nu se vrea să se facă, motiv pentru care se tot schimbă procurorul de caz. Nu apucă să studieze și să înțeleagă dosarul, până îi este luat. Nu e nimeni atât de naiv să nu realizeze că un precedent creat în cazul morților covid din acea perioadă ar putea da foc, la propriu, nu numai României și numai asta nu lipsește într-un an electoral (dar ne abținem de la asemenea considerații, cel puțin deocamdată).

Răspunsul integral al Parchetului:

„Către S.C. CRITIC ARAD MEDIA S.R.L.

Procuror Flaviu Simboan, în calitate de purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă
Judecătoria Arad, sunt împuternicit să vă aduc la cunoștință următoarele aspecte:

S.C. CRITIC ARAD MEDIA S.R.L., în baza prevederilor Legii 544 privind liberul acces
la informațiile publice, a solicitat mai multe informații privind Dosarul penal nr.
(n.red număr dosar cenzurat de redacție). Astfel, având în vedere întrebările formulate de dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:

Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad a fost sesizat la data de 15.03.2021, în cauză
desfășurându-se cercetări pentru săvârșirea infracțiunilor de: delapidare, prev. de art. 295 C. pen.; uz de fals, prev. de art.323 C. pen.; fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 C. pen.; neglijență în serviciu, prev. de art. 298 C, pen.; și abuz în serviciu, prev. de art.297 C. pen. (n.red lipsește infracțiunea de omor din această enumerare a faptelor).

De la data înregistrării dosarului penal și până în prezent, în cauză au fost desemnați un număr de 5 procurori. Data desemnării fiecărui procuror este următoarea: 17.03.2021 primul procuror de caz desemnat) – 17.11.2022 – 15.02.2023 – 18.12.2023 – 15.04.2024 (data desemnării actualului procuror de caz). Cauza tuturor acestor modificări este fluctuația de personal din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, determinată de factori obiectivi, cum ar fi transferul sau promovarea în cadrul unei alte unități de Parchet sau deficitul de personal cu care se confruntă instituția. în ciuda acestor modifiădri, apreciem că supravegherea urmăririi penale s-a desfășurat în mod efectiv, cauza nerămânând în nelucrare, fiind efectuate acte de urmărire penală în mod constant și regulat, în vederea aflării adevărului. (n.red. deși cunoaștem numele procurorilor de caz, nu le vom face publice deocamdată).

În ceea ce privește numele procurorului de caz care desfășoară în prezent supravegherea cauzei, această informație nu considerăm că intră sub incidența Legii nr. 544, privind liberul acces la informațiile publice, nefiind o informație de interes public, în accepțiunea legii. (n.red. cunoaștem numele procurorului de caz actual, dar considerăm că în timpul prea scurt de când a preluat dosarul nu avea nici măcar timp să lectureze cele peste 11 volume, nicidecum să înțeleagă ce cuprinde, în acest moment numele este irelevant și putem doar spera că-l va motiva profesional să-și facă treaba),

De asemenea, în ceea ce privește oportunitatea administrării anumitor probe de către
organele de urmărire penală sau momentul în care aceste probe sunt administrate, acestea țin în mod indisolubil de desfășurarea propriu zisă a urmăririi penale, faza procesuală nepublică în conformitate cu disp. art. 285 alin. 2 C. proc. pen.. Astfel, nu putem face aprecieri referitor la aceste fapte, urmărirea penală urmând a fi continuată sub supravegherea procurorului de caz.

Facem precizarea că începerea urmăririi penale este o etapă a procesului penal
reglementat de Codul de procedură penală având ca scop crearea cadrului procesual de
administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă
principiul prezumției de nevinovăție.

De la deshumare (23 noiembrie 2023) până astăzi (24 mai 2024), nu s-a mai întâmplat nimic în anchetă, de parcă aproape 7 luni de „nimic” nu contează, în condițiile în care unele dintre faptele cuprinse în dosar mai au puțin până se prescriu.

În toată această perioadă, familia insistă să trimită solicitări către parchet, să apeleze la experții-parte pentru diverse expertize (inclusiv Raportul medico-legal efectuat de IML Timișoara în urma autopsiei este unul cu multe obiecțiuni aduse de alți experți în medicină-legală). Cu toate acestea, înafară de umilință, familia nu are parte de nicio reacție din partea organelor de cercetare.

Din acest motiv, în ultimele zile, cazul morții doamnei Ileana Sîrbu a reintrat în atenția publică, întrucât numai jurnaliștii din presa centrală și locală sunt cei care mai sunt curioși de caz și contactează familia, din când în când, pentru a afla stadiul anchetei.

În acest context, fiica pacientei decedate a acceptat în aceste zile să intervină în cadrul mai multor emisiuni televizate la posturi TV centrale dar și să stea de vorbă cu noi într-un material video, în scopul de a menține în atenția publică acest caz și, mai mult decât atât, în scopul de a transmite un mesaj ferm tuturor celor care încearcă s-o determine (inclusiv prin această tărăgănare a anchetei) să abandoneze această luptă cu sistemele: „Nu mă las, nu renunț să lupt!”.

Citește și:

• Doamna Ileana Sîrbu NU A AVUT COVID! Raportul medico-legal în urma necropsiei pe cadavrul deshumat: „Examenul macroscopic efectuat nu a evidențiat prezența de trombi în arterele pulmonare – aspect caracteristic cadavrelor autopsiate după deces post-Covid 19”
• [ACTUALIZARE 2] După ce corpul doamnei Ileana Sîrbu a fost supus prelevărilor de probe biologice în scopul de a putea fi stabilită cauza decesului și natura acestuia, sufletul ei își poate găsi liniștea după slujba creștinească de înmormântare 
• [ACTUALIZARE 2] DSP Arad: „Instituția noastră nu are atribuții în cadrul procedurii efective a deshumării/ autopsiei”, dar „materialele folosite la prelevarea de probe biologice la deshumare se consideră deșeuri infecțioase, prin urmare acestora li se impune neutralizarea conform legislației în vigoare”