NETANYAHU la ONU – între apărarea Israelului și confruntarea cu lumea | Un discurs pentru comunitatea internațională, pentru Israel și pentru propria sa bătălie politică
Discursul susținut de Benjamin Netanyahu la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), la 24 septembrie 2026, nu a fost un discurs obișnuit de politică externă. A venit într-un moment în care Israelul se află sub o presiune internațională considerabilă din cauza războiului din Gaza, iar premierul israelian se confruntă, în același timp, cu o puternică dispută politică internă. De aceea, discursul poate fi privit din mai multe unghiuri: ca apărare a acțiunilor Israelului, ca mesaj adresat adversarilor săi externi, ca replică dată criticilor și, nu în ultimul rând, ca mesaj destinat societății israeliene.
Imaginea oferită de sala Adunării Generale a fost însă una neobișnuită. La începutul discursului, numeroși delegați au părăsit sala (vezi video / sursa AP). Netanyahu le-a răspuns numindu-i „lași morali” și continuându-și discursul în fața unei săli vizibil golite de o parte dintre reprezentanți. Reuters a relatat că plecarea delegațiilor a evidențiat conflictul dintre apărarea pe care premierul o făcea Israelului și criticile internaționale tot mai puternice față de războiul din Gaza.
Gestul delegațiilor nu poate fi ignorat. El a fost, în sine, un mesaj politic. Dar nici discursul lui Netanyahu nu poate fi redus la imaginea unei săli în care unii participanți au plecat. Premierul israelian a folosit tribuna ONU pentru a-și expune propria viziune asupra războiului și asupra securității Israelului.
Apărarea Israelului
Una dintre temele centrale ale discursului a fost respingerea acuzațiilor potrivit cărora Israelul ar fi comis genocid în Gaza. Netanyahu a susținut contrariul, afirmând că Israelul ar fi împiedicat un genocid și invocând inclusiv campaniile de vaccinare desfășurate în Gaza cu participarea organizațiilor internaționale.
Haaretz consemnează însă imediat diferența dintre afirmația premierului și formularea exactă a faptelor: vaccinurile nu au fost furnizate de Israel, ci campaniile au fost permise și desfășurate de organizații internaționale.
Această manieră de prezentare este importantă pentru înțelegerea întregului discurs. Netanyahu nu a acceptat cadrul în care criticii săi descriu războiul ca pe o agresiune criminală. El a încercat să schimbe perspectiva: Israelul nu este agresorul prezentat de adversarii săi, ci un stat care își apără existența și populația într-un conflict pe mai multe fronturi.
Premierul a vorbit despre ceea ce a numit un război pe șapte fronturi, incluzând Gaza, Cisiordania, Siria, Libanul, Iranul, rebelii houthi din Yemen și milițiile din Irak. A repetat ideea că Israelul trebuie să continue să se apere și că victoria reprezintă o necesitate, nu o opțiune.
În această logică, securitatea Israelului reprezintă cheia prin care Netanyahu își explică acțiunile. Este un argument cu o puternică încărcătură istorică pentru societatea israeliană: existența statului, experiența atacurilor și memoria Holocaustului fac ca problema securității să aibă o semnificație aparte.
Iranul, adversarii și aliații
Iranul a ocupat, de asemenea, un loc important în discurs. Netanyahu a apărat acțiunile militare israeliene împotriva programului nuclear iranian și a prezentat aceste decizii drept măsuri de prevenire a unei amenințări existențiale.
În același timp, discursul nu s-a limitat la adversarii declarați ai Israelului. Netanyahu a criticat acid și state europene, între care Franța și Marea Britanie, pentru pozițiile lor tot mai critice față de Israel.
În schimb, Statele Unite și Donald Trump au fost prezentate ca principalul partener al Israelului. Netanyahu a subliniat cooperarea americano-israeliană și sprijinul administrației Trump.
Această distribuție a mesajelor este semnificativă: adversarii sunt acuzați, criticii sunt confruntați, iar aliații sunt confirmați public.
Confruntarea cu Mamdani
Un loc aparte în discurs l-a ocupat Zohran Mamdani, actualul primar al orașului New York, care este de religie musulmană și are origine indiano-ugandeză
Netanyahu l-a acuzat pe Mamdani de antisemitism și a susținut că, după alegerea sa, mulți evrei din New York nu se mai simt în siguranță. Zohran Mamdani a răspuns că afirmațiile premierului sunt nefondate și că reprezintă o încercare de a justifica politica Israelului în Gaza.
Din punct de vedere strict diplomatic, atacarea unui primar american în discursul adresat Adunării Generale poate părea neobișnuită. Dar tocmai aici apare una dintre particularitățile discursului.
Haaretz îl interpretează ca pe un mesaj adresat nu numai lumii, ci și publicului evreu. Titlul comentariului este explicit: „Netanyahu Turned UN Into Campaign Stage” – „Netanyahu a transformat ONU într-o tribună electorală”, iar autorul susține că premierul profitat de poziția de raportor și a folosit tribuna ONU într-o manieră electorală.
Aceasta este o interpretare jurnalistică a Haaretz, nu un fapt care poate fi demonstrat numai prin existența discursului. Faptul observabil este că mesajele sale au avut și o evidentă rezonanță în politica internă israeliană, într-un moment electoral. Reuters și alte publicații străine au remarcat o suprapunere dintre discursul internațional și campania politică din Israel.
Strada newyorkeză răspunde
Dacă în sala ONU s-a produs un protest diplomatic prin plecarea a numeroase delegații, în afara clădirii ONU s-a produs un amplu protest de stradă.
Sute de persoane au participat la manifestații în New York. Printre protestatari s-au aflat evrei, palestinieni și reprezentanți ai unor organizații civice, iar mesajele lor au cerut încetarea războiului și oprirea sprijinului american pentru acțiunile militare ale Israelului. Au existat blocaje ale circulației și arestări.
Aceste manifestații contra politicii Netanyahu sunt expresia unor organizații americane care protestează împotriva politicii guvernului israelian. Evident ele nu reprezintă automat poziția tuturor evreilor americani, a tuturor newyorkezilor sau a societății americane.
Imaginea străzii este totuși importantă. Ea arată că disputa privind Israelul și Gaza nu mai este limitată la cancelariile diplomatice. A devenit o problemă puternic prezentă în spațiul public american.
Două imagini ale aceluiași eveniment
Discursul lui Netanyahu și reacțiile provocate de el oferă, două imagini diferite ale aceluiași eveniment.
În prima imagine, premierul Israelului apare ca liderul unui stat atacat de forțe externe, fiind obligat să-și apere cetățenii și să confrunte amenințările din regiune. Această perspectivă a încercat să o transmită Netanyahu.
În cea de-a doua imagine, Israelul apare ca un stat ale cărui acțiuni militare au provocat o criză umanitară gravă și o opoziție internațională tot mai vizibilă. Aceasta este perspectiva criticilor săi și, în materialele analizate, perspectiva dominantă a Haaretz.
Între aceste două imagini există un spațiu larg de controversă, care amestecă fapte, interpretări, acuzații și contraacuzații, rezultând poziții contradictorii.
Poate tocmai de aceea discursul de la ONU este mai interesant decât pare la prima vedere. Nu este numai despre Netanyahu. Este despre lupta pentru definirea realității.
Cine este agresorul în conflict? Cine se apără? Unde se termină dreptul unui stat la securitate și unde începe responsabilitatea față de populația sa? Cât de mult poate conta experiența istorică atunci când este confruntată cu tragediile prezentului? Și cât de mult poate fi influențată percepția lumii prin discursuri politice?
La aceste întrebări nu există un răspuns unic susține Haretz, din materialele analizate. Există însă totuși un fapt greu de ignorat: în timp ce Netanyahu vorbea despre securitatea și dreptul Israelului de a se apăra, o parte dintre delegați părăseau sala, iar în străzile New Yorkului oamenii protestau.
Discursul a fost rostit la ONU, dar adevărata lui miză pare să fi depășit cu mult sala Adunării Generale.
A fost un discurs despre Israel, despre război, despre imaginea unui stat în lume și, în același timp, despre bătălia pentru opinia publică. Iar reacțiile pe care le-a provocat arată cât de adâncă a devenit ruptura dintre narațiunile aflate astăzi în conflict.
P.S. La sinteza evenimentelor a participat și prietena mea de dialog Augusta, căreia îi mulțumesc.
Foto: NETANYAHU la ONU / sursa: Il Post.it
