Am mai zis-o de „n” ori și o repetăm, până ce pricep și polițiștii și procurorii CARE TREBUIE, nu doar cei care nu trebuie nimănui (pentru că dacă ești procuror specializat pe infracțiuni silvice și nu te sesizezi la așa ceva „până când primesc ordin de la SRI”, vorba ta, atunci ești un procuror CARE NU NE TREBUIE): PRIMARUL Comunei Moneasa, Ioan Nuțu Herbei, se face vinovat de masacrul pădurilor din jurul stațiunii pe care a prăduit-o ca ultimul derbedeu fără neam, credință și morală (vezi ARTICOLELE ASOCIATE din josul acestuia), împreună cu o gașcă de țigani care aproape că nici nu mai au nume și pentru care, efectiv, „doar drujba contează”!
Filmul pe care jurnalistul bihorean Dumitraș Horia Claudiu l-a postat ieri pe pagina sa de facebook și pe platforma pe care o administrează – TVD-Bihor – și pe care l-am postat cu link activ mai jos, cuprinde ABSOLUT TOATE PROBELE în baza cărora TREBUIE întocmit urgent un dosar penal pe numele hoților ăstora, întocmită o grupă operativă în regim de urgență, ridicați toți și arestați… ieri! Pentru că dacă mai durează mult carantina asta, o să ne trezim că de la Sebiș până la granița cu Bihorul o să dispară toți copacii!
Unul dintre ULTIMII ÎNGERI PĂZITORI AI PĂDURII dă detalii exacte și cutremurătoare despre ceea ce se petrece, în momentul de față, la Moneasa și în localitățile din jurul acesteii MAFII PUTREFACTE a LEMNULUI
O femeie din satul Rănușa (unul dintre cele mai batjocorite dintre domeniile ce depind de administrația Monesei, ignorat de autoritățile județene și naționale, din 1990 încoace), ne cutremură (până și pe noi, destul de greu de cutremurat) prin curajul, inocența și spiritul dreptății pe care și-l asumă dincolo de orice riscuri.
„Pozele astea le-ați făcut ieri, nu?” (vineri, 3 martie – n.red.) – întreabă jurnalistul din județul vecin. „Da, ieri! Acolo sunt lemne scoase din pământ cu rădăcină, că se vede cum e făcut ovalul ăla – nu-s tăiate normal. Nu sunt marcate acolo sus… se văd drumurile, toate… numai scoși din pământ: nemarcate!”
„Dar cum își permit oamenii ăștia să facă așa ceva?!”
„No… ia uiuați: io vă duc la fața locului! Noi nu avem autorități la cine să zicem… nu avem prefect… am fost eu la prefect în audiență.”
„Ala care-i de la PSD pus de PNL?!” – pune un deget pe furuncul colegul din Bihor.
„De la PSD pus de PNL, da… Stoian Gheorghe. Vă rog frumos să mă credeți că nu a luat nicio măsură… O zis că dacă primarul Herbei vă promite, vă dă!”
„Aia care fură se bat cu pumnu-n piept: sunt doi băieți, care gestionează această marfă lemnoasă; noi, sătenii, suntem în cunoștință de cauză… 17.000 de metri cubi avem noi… e aproape toată vândută deja, și nu mai au de unde să ne dea cota. De aia taie copaci nemarcați… și ce-o fost bun, și ce-o fost rău… să vedeți ce dezastru au făcut acolo. Ieri (3 aprilie, n. red) am fost după leurdă într-o pădure de vizavi și i-am prins în flagrant! A fost Ziua Jandarmeriei și au știut că drumu-i liber… dacă nu s-or dus 30 de mașini, nu s-o dus niciuna! Vă spun: ei îs anunțați când îi drumul liber și nu-i nimeni! (…) O mai și rămas o remorcă acolo, la încărcare… se vede pe filmare.”
UN DREPT AL NOST`! E UN DREPT și… drept să vă spun, NOI NU AVEM AUTORITĂȚI!
Problemele de acolo – e clar ca „bună ziua” – sunt cunoscute de absolut toată lumea din zonă… dar e foarte posibil această „toată lumea” să fie împărțită în două tabere, profund antagonice și barbar de inegale: pe de o parte cei care fură (STATUL PRIN ORGANELE SALE), iar pe de alta cei care sunt furați (SĂTENII PUȚINI, SLABI ȘI OROPSIȚI).
„Credeți-mă că sunt oameni în sat… cum să vă spun: noi suntem… asta e o asociație a Composesoratului – ăsta-i un drept al nost`! Deci e un drept rămas de la străbunici, bunici!… Noi, categoric, nu câștigăm – nu avem un câștig (financiar)… dar E UN DREPT AL NOST`! E UN DREPT și… drept să vă spun, NOI NU AVEM AUTORITĂȚI… de exemplu io să zic că mă duc mâine la primar, de la primar… la vicele i-am scris pe internet… care și domnul Remețeanu (vorbește de fostul subprefect, Florin Remețan… vă dați seama ce amintire tristă și ăla, dacă nu i-a reținut numele nici petiționara!)… că a fost acolo la o ședință. I-am zis: spuneți-i la domnul vice să se implice, că știe despre materialul ăsta lemnos cât o fost de la furtună, cât o distrus, cât o căzut… și oamenii n-au nici bani, nici lemne, nici nimica!”
„Pădurea asta de susținere, cât avem noi… vreo două sute și ceva de hectare, în fiecare an ne face un deviz pentru ea și ne dă ceva bani. No – noi nu am văzut niciun ban. Încă domnul pădurar, care el și gestionează, și vinde, și face, zice că CE?! – ÎNCĂ SUNTEM DATORI! Asociația voastră, a composesoratului, sunteți datori! Păi, zic, și pe ce am făcut datoriile – că tu ca să faci datorii, ar trebui să ai anumite cheltuieli! Pe ce le-ai făcut?!”
„O NENOROCIRE SE ÎNTÂMPLĂ AICI!”
„Se duc și taie încontinuu – și asta îi! Și vezi cum îl taie: acuma îl scoate din pământ!” (femeia, chiar dacă a rămas destul de mult în urmă cu politica locală contemporană, descrie minuțios situația și dă indicii clare asupra infracțiunii, domnilor procurori, fiind o bună cunoscătoare a biologiei, silviculturii și disciplinelor conexe pădurii – mai bună decât orice pădurar… puteți să folosiți fraza asta în rechizitoriu!). „Nu mă vinde pe mine nimeni la lemne!… Nu mă tem!”
„Suneți un înger al pădurilor acolo!” – o complimentează… aproape enervant jurnalistul.
„Dară nu (neinteligibil)!” – este replica noastră preferată din acest incredibil dialog:
https://www.facebook.com/dumitras.horiaclaudiu/videos/2994385550626066/
„Dacă ați fi în fața președintelui Klaus Iohannis, ce i-ați spune?!” – o provoacă jurnalistul pe DOAMNA din Răunușa:
„I-aș spune că s-avem grijă de ce avem în țară; să nu distrugem! Într-avevăr, pădurea crește în fiecare zi – dar noi fără oxigen o să murim, și-o să vină dealurile peste noi! Dacă veniți dumneavoastră la fața locului, eu vă duc să vă arăt unde AU TĂIAT ACUMA: este o PĂDURE DE SUSȚINERE. Este un deal de pe care NU E VOIE SĂ SE TAIE… deci E PROTEJATĂ – O PĂDURE DE PROTECȚIE! Și acum vă duc, să filmați și dumneavoastră cum VIN LEMNELE CU PĂMÂNT CU TOT ÎN JOS!
Deci, clar: SĂ AVEM GRIJĂ DE ȚARA NOASTRĂ ȘI DE BUNURILE EI DĂRUITE DE DUMNEZEU!” – este mesajul acestui fabulos înger păzitor al pădurii care dispare dincolo de ușile noastre încuiate!
(Doar majusculele ne aparțin din această relatare)
Avem și noi un mesaj, mai „loco” și, poate, mai pragmatic!
Chiar așa, „greilor de București”: cât de greu e să comanzi o coloană de 20 de ori mai mică decât cea de la Țăndărei și să vii să iei zdrențele astea în flagrant?! – că dacă nu sunteți în stare, ne vorbim între noi și vi-i aducem noi direct bătuți, încătușați și cu declarațiile scrise-n dinți, în fața Parchetului de pe lângă Judecătoria care spuneți, cu Nuțu și cu țiganii lui cu tot!
(Pentru că… luați paranteza asta ca pe un avertisment: dacă au ajuns să îmi trimită „băieții răi ai societății” filmări de pe Izoi, de unde se dau ei cu ATV-urile, și să-mi zică să transmit „unde știi tu, frate… da spune-le că dacă nu se duc și-i ridică mergem peste ei și le rupem noi capul… ce morții mă-ti, asta lași tu copiilor noștri?!”
„Deja” așa arată dealurile din preajna satului Nădălbești, văzute de pe drumul național:
ARTICOLE ASOCIATE: