Premiul Nobel pentru literatură 2023 i-a fost acordat autorului norvegian Jon Fosse „pentru piesele și proza sa inovatoare care dau glas nespusului”.
Laureatul literaturii din acest an, Jon Fosse, scrie romane reduse la un stil care a ajuns să fie cunoscut sub numele de „Mimalism Fosse”. Acest lucru poate fi văzut în cel de-al doilea roman „Stengd gitar” (1985), când Fosse ne prezintă o variație chinuitoare pe una dintre temele sale majore, momentul critic al irezoluției. O tânără mamă își părăsește apartamentul pentru a arunca gunoiul pe tobogan, dar se închide afară, cu copilul ei încă înăuntru. Nevoind să meargă și să caute ajutor, nu poate face acest lucru din moment ce nu își poate abandona copilul. În timp ce ea se regăsește, în termeni kafkaesque, „înainte de lege”, diferența este clară: Fosse prezintă situații cotidiene care sunt instantaneu recunoscute din propriile noastre vieți.
În același timp, există un sentiment de trepidație și o ambivalență puternică. Acest lucru apare mai târziu în lucrarea sa dramatică, în care este capabil să folosească pauzele și întreruperile pentru a exprima această incertitudine – și, mai mult, să le încarce cu emoție. În piesele sale, ne confruntăm cu cuvinte sau fapte care par incomplete, o lipsă de hotărâre care continuă să ne preocupe mințile.
Condiția umană este tema centrală a lui Fosse, indiferent de gen. Curajul lui Fosse de a se deschide în fața incertitudinilor și neliniștilor vieții de zi cu zi stă în spatele recunoașterii extraordinare pe care a primit-o.
![[NOBEL 2023] LITERATURĂ: Jon Fosse „pentru piesele și proza sa inovatoare care dau glas nespusului”](https://www.criticarad.ro/wp-content/uploads/2023/10/Nobel_Literatura-2023-600x600.webp)
„Jon Fosse s-a născut în 1959 în Haugesund, pe coasta de vest norvegiană. Imensul său œuvre scris în norvegiana Nynorsk și întins pe o varietate de genuri constă într-o bogăție de piese, romane, colecții de poezie, eseuri, cărți pentru copii și traduceri. Deși astăzi este unul dintre cei mai interpretați dramaturgi din lume, a devenit din ce în ce mai recunoscut pentru proza sa. Romanul său de debut „Raudt, svart” (1983), pe cât de rebel, pe atât de crud emoțional, a abordat tema sinuciderii și, în multe feluri, a dat tonul lucrării sale ulterioare.
Descoperirea europeană a lui Fosse ca dramaturg a venit odată cu producția lui Claude Régy din 1999 de la Paris a piesei sale „Nokon kjem til „ komme” (1996; „Someone is Going to Come”, 2002). Chiar și în această piesă timpurie, cu teme de anticipare înfricoșătoare și gelozie paralizantă, singularitatea lui Fosse este pe deplin evidentă. În reducerea radicală a limbajului și acțiunea dramatică, exprimă cele mai puternice emoții umane de anxietate și neputință în cei mai simpli termeni cotidieni. Prin această capacitate de a evoca pierderea orientării omului și prin modul în care acest lucru paradoxal poate oferi acces la o experiență mai profundă aproape de divinitate, a ajuns să fie considerat un inovator major în teatrul contemporan.
În comun cu marele său precursor în literatura norvegiană Nynorsk Tarjei Vesaas, Fosse combină legăturile locale puternice, atât lingvistice cât și geografice, cu tehnicile artistice moderniste. El include în Wahlverwandschaften nume precum Samuel Beckett, Thomas Bernhard și Georg Trakl. În timp ce Fosse împărtășește perspectiva negativă a predecesorilor săi, viziunea sa gnostică nu poate fi spus că ar duce la un dispreț nihilist față de lume. Într-adevăr, există multă căldură și umor în munca sa și o vulnerabilitate naivă la imaginile sale puternice ale experienței umane.
În cel de-al doilea roman „Stengd gitar” (1985), Fosse ne prezintă o variație chinuitoare a uneia dintre temele sale majore, momentul critic al irezoluției. O tânără mamă își părăsește apartamentul pentru a arunca gunoiul pe tobogan, dar se închide afară, cu copilul ei încă înăuntru. Nevoind să meargă și să caute ajutor, nu poate face acest lucru din moment ce nu își poate abandona copilul. În timp ce ea se regăsește, în termeni kafkaesque, „înainte de lege”, diferența este clară: Fosse prezintă situații cotidiene care sunt instantaneu recunoscute din propriile noastre vieți. La fel ca în prima sa carte, romanul este puternic redus la un stil care a ajuns să fie cunoscut sub numele de „Fosse minimalism”.
În „Sterk vind” (2021), denumit „un poem dramatic”, utilizarea tot mai mare a imaginilor și simbolismului de către Fosse în piesele sale devine evidentă. Încă de la publicarea primei sale colecții de poezie „Engel med vatn i augene”, limbajul liric a servit întotdeauna ca o mare resursă în scrierile sale. Ediția recentă a poeziei sale colecționate, „Dikt i samling” (2021), mărturisește rolul important pe care poezia l-a jucat de-a lungul anilor în oferirea bazei dicției sale elementare și a simțului limitelor limbajului.” – Anders Olsson – Preşedintele Comitetului Nobel, Academia Suedeză.
Află mai multe despre literatura sa: https://bit.ly/3ZtJCeu
Citește și:
- Premiul Nobel pentru LITERATURĂ ]n 2022 i-a fost acordat autoarei franceze Annie Ernaux
- [NOBEL 2021 – LITERATURĂ] Abdulrazak Gurnah a primit premiul Nobel pentru LITERATURĂ „pentru pătrunderea sa necompromisă și plină de compasiune a efectelor colonialismului și a sorții refugiaților în golful dintre culturi și continente”
- Premiul Nobel pentru literatură din 2020 i-a fost acordat poetei americane Louise Gluck „pentru vocea ei poetică inconfundabilă care, cu o frumusețe austeră, face ca existența individuală să fie universală”
Sursa: nobelprize.org
