[Profile în câteva linii] TEODOR CACIORA

Compozitor, profesor universitar doctor, dirijor, organist, pianist, producător, TEODOR CACIORA constituie o personalitate complexă, pentru care muzica nu este numai o profesie, în sine, ci un MOD DE EXISTENȚĂ.

A crescut într-o familie cu vocație pentru muzică.

Mama era organistă în biserică, tatăl cânta la trompetă, frații lui au învățat instrumente muzicale, o soră fiind profesor de pian la Liceul de muzică din București. TEODOR CACIORA a început în copilărie să studieze violoncel și contrabas, dar cânta și la chitară și la mandolină, dedicându-se apoi, la modul profesionist, studiului celor două instrumente muzicale, ce vor reprezenta excelența în creația sa și anume pianul și orga.

A urmat două facultăți în cadrul Universității de arte „George Enescu” din Iași:

Facultatea de pedagogie muzicală și Facultatea de compoziție muzicală, precum și un doctorat cu tema: „Concepte componistice și interpretative moderne. O viziune asupra propriei creații și activități interpretative.”

Opera muzicală a lui TEODOR CACIORA este vastă,

cuprinzând peste 100 de LUCRĂRI CORALE („La mijloc de codru” „Definitiva toamnă”, „Pe-o vale, pe-o vale”, „Planetă a vieții”, „Pământ minunat”) și peste 100 de ARANJAMENTE CORALE („Glasul speranței”, „Mi-e dor…”, „Eu nu sunt mai mult”, „Ce dor frumos”), publicate la Editura „Artes” din Iași și în Editura proprie „Pro music TC” (dintre care am menționat doar câteva), precum și LUCRĂRI CAMERALE („Miniaturi pentru pian”, „Invențiuni pentru pian”, Cântece pentru tenor și pian, pe versuri de Ioan Alexandru („Bucium”, „Izvorul, „Mulțumire”), LUCRĂRI SIMFONICE („Amintiri din copilărie” – poem simfonic pentru orchestră, interpretat de Orchestra simfonică a Conservatorului „George Enescu” din Iași, „Rezonanțe pentru orchestră”).

Precizăm că alte numeroase lucrări muzicale (peste 200) nu au fost tipărite, dar multe dintre ele sunt interpretate cu varii prilejuri.

Pentru TEODOR CACIORA, muzica reprezintă ARTĂ dar și ȘTIINȚĂ, pentru că „sunetele și frumusețea armoniilor sunt guvernate de cele mai frumoase și precise relații numerice.”

Să reținem și opina, exprimată cu privire la poemul său simfonic, scris la Iași, unde și-a desfășurat activitatea 13 ani, despre care mărturisește, cu emoție: „Impresionat de spiritualitatea românească, de plaiurile, cultura şi istoria Moldovei, nu am rămas indiferent la valorile culturale şi literare, cu care am intrat în contact, în perioada mea ieşeană, astfel că limbajul neaoş moldovenesc şi întâmplările hazlii din „Amintirile din copilărie“ ale marelui
nostru povestitor Ion Creangă, m-au inspirat în activitatea mea creatoare.”

Menționăm că TEODOR CACIORA este laureat cu premiul „Mihai Eminescu” pentru lucrarea corala „La mijloc de codru”, precum și cu prestigiosul premiu al Uniunii Compozitorilor din Romania, acordat lucrării „La poarta țării”, cantata pentru cor si orchestră.

Ca dirijor al corului Pro Deum a efectuat, începând cu anul 1990 și până în prezent importante turnee în Europa şi America.

TEODOR CACIORA a avut câteva MODELE, la care se raportează cu admirație: JOHANN SEBASTIAN BACH (îi dedică 2 CD-uri), compozitorul, care „își închină întreaga sa operă lui Dumnezeu”, EMIL CIORAN, apreciat pentru „consecvența în ideile sale și pentru verticalitate morală”, iar MODELUL, ca formație muzicală și pedagogică este SABIN PĂUTZA.

Îl cunosc de mulți ani pe TEODOR CACIORA și întotdeauna i-am apreciat, în mod deosebit: COMPETENȚA, RÂVNA, SERIOZITATEA, ECHILIBRUL, SOBRIETATEA, ACRIBIA și, nu în ultimul rând, faptul că este un FAMILIST AUTENTIC. Soția sa, cele doua fiice și ginerii au ales „calea muzicii” și probabil, nepoții (fetele au câte trei copii fiecare), vor continua această frumoasă tradiție, lăsată ca moștenire de trei generații.

Iar, în final, să le urăm tuturor, SUCCES!