În anul 1976, LAVINIA BETEA era elevă în clasa finală a Liceului Pedagogic din Arad și era considerată o viitoare mare poetă, talentul ei fiind unanim apreciat. Dar a renunțat treptat la poezie, publicând totuși, după mulți ani un volum de versuri, probabil cu valoare sentimentală, „Linul balans al memoriei”, care se pierde printre cele peste 50 de CĂRȚII, 28 ca autor unic și coautor: 12 în calitate de COLABORATOR la editarea unor cărți de specialitate; 60 de STUDII și ARTICOLE în reviste de specialitate, cu circulație națională și internațională; 26 de CAPITOLE, publicate în cărți și reviste de specialitate din străinătate și din țară; 2 MANUALE: „Psihologia socială” și „Psihologia politică”; 2 TRADUCERI DE SPECIALITATE din limba franceză. Să reținem că LAVINIA BETEA a publicat la toate marile EDITURI din România: „Humanitas”, „Polirom”, „Corint”, „Curtea Veche”, „Nemira”, „RAO”, „Fundația Culturală Română”, „Adevărul”, „Presa Universitară Clujeană”, „Dacia”, precum și la REVISTE importante, dintre care menționăm câteva:: „Revista de sociologie”, „Anuarul Institutului de Etnologie și Folclor” al Academiei Române, „Transylvanian Review”, „Dosarele istoriei”, „Magazin istoric”, „Revista de istorie militară”.
![[Profile în câteva linii] LAVINIA BETEA](https://www.criticarad.ro/wp-content/uploads/2025/04/IMG_7147.webp)
BIOGRAFIA ȘTIINȚIFICĂ a LAVINIEI BETEA este IMPRESIONANTĂ și s-a construit printr-o MUNCĂ de SISIF, printr-o DEDICARE aproape ireală, prin RENUNȚĂRI și SACRIFICII lesne de cuantificat. Cu îndreptățire, LAVINIA BETEA poate fi considerată un CLASIC al ISTORIEI RECENTE, prin cărți fundamentale: „Ceaușescu și epoca sa”, „Viața lui Ceaușescu”, Tovarășa. Biografia Elenei Ceaușescu”, „Ultimul an din viața Elenei Ceaușescu”, „Partea lor de adevăr”, „Sfârșitul libertății “, „Gladiatorii lui Stalin. Începuturile comunismului în România”, „Mentalități și remanențe comuniste”, „Prințesele roșii”, „Povești din Cartierul Primăverii”. Dar are meritul și de a fi elaborat cărți, prin care îi cunoaștem întâia dată prin DIALOGURI directe pe decizionarii (contextul / algoritmii / efectele deciziilor) din PRIMUL CERC AL PUTERII: Gheorghe Maurer, Ștefan Andrei, Alexandru Bârlădeanu, Corneliu Mănescu, Virgil Măgureanu.
LAVINIA BETEA este considerată o AUTORITATE în ceea ce privește istoria recentă, fiind invitată să comenteze / să colaboreze deopotrivă, la mari televiziuni din România și la importante reviste / ziare cu vizibilitate națională. A fost colaborator al TVR 2013-2022, coordonator al colecției „Istoria”(2015-2019), Editura Corint, București, șef secție istorie recentă la cotidianul național „Adevărul”(2011-2013) și la „Jurnalul Național (2004-2011), în prezent membru în Colegiul Director al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Dar în același timp, LAVINIA BETEA a fost profesor universitar titular la Universitatea „Aurel Vlaicu”(2008-2024) și a susținut cursuri la universități din București, Iași, Chișinău, Mexic, Cluj-Napoca (UBB), Timișoara (UVT) și Caen Basse, Normandie, Franța.
Fără îndoială, contribuțiile LAVINIEI BETEA privind istoria recentă nu pot fi eludate dintr-o posibilă sinteză a acesteia, fiind considerate fundamentale, dar acest domeniu nu a constituit inițial OPȚIUNE, potrivit propriei sale mărturisiri. Și-a propus la terminarea Liceului pedagogic arădean să urmeze PSIHOLOGIA, la Universitatea „Babeș Bolyai”, dar această specializare a fost interzisă de regimul comunist, astfel că a urmat Facultatea de Istorie-Filozofie, modulul Psihologie, pe care a absolvit-o cu media 9,70 și a susținut un doctorat în Psihologie (2001), la aceeași prestigioasă universitate clujeană. Fiind profund nemulțumită că nu a putut să urmeze psihologia, LAVINIA BETEA a încercat să găsească o explicație, dorind „să afle ce era în spatele propagandei”. În plus, elita postceaușistă „dorea să astupe gura acesteia, precum se întâmplase în anul 1950, dar pe dos”. Astfel, a început o muncă dificilă și istovitoare, aproape 30 de ani de cercetare a ARHIVELOR SRI, a ARHIVELOR NAȚIONALE ISTORICE CENTRALE (ANIC), a ARHIVELOR CNSAS. Un exemplu edificator în acest sens este DOSARUL LUCREȚIU PĂTRĂȘCANU, 70000- 80000 de pagini, ce a însemnat pentru LAVINIA BETEA o muncă de 4 ani, finalizată cu o carte apărută la Editura Humanitas, premiată de ACADEMIA ROMÂNĂ (2000).
Având un vast material documentar, consemnat ca urmare a unor cercetări riguroase a arhivelor românești, LAVINIA BETEA își propune să încheie „epopeea comunismului românesc” cu o carte despre Gheorghe Gheorghiu Dej, o „restituire” științifică necesară și utilă, deoarece s-a scris destul de puțin și adesea, cu adevăruri trunchiate sau prin abordări subiective despre acest lider comunist al României anilor 1945-1965. Dar până la materializarea acestui ambițios proiect, LAVINIA BETEA a publicat deja la Editura Corint, în calitate de coordonator, ÎNVĂȚĂTORII. AUTOPORTRETUL UNEI GENERAȚII, de fapt un interviu de grup cu alți 5 dintre colegii promoției 1975-1976, ce au încercat să dea un răspuns la întrebarea „Cum s-a trăit în școala, pe care generații de elevi au numit-o Bastilia, ce a însemnat și ce înseamnă pregătirea de învățător”. LAVINIA BETEA precizează că niciun elev aparținând uneia din cele peste 200 de generații, ce au absolvit această prestigioasă școală, nu a scris un Jurnal sau Memorii, ceea ce conferă originalitate acestui demers, așteptat, sunt sigură, cu real interes de către absolvenții Liceului pedagogic arădean, devenit în prezent Colegiul Național „Preparandia-Dimitrie Țichindeal “.
Iar, în final, o urare devenită tradițională: SUCCES, în continuare.
- Citește mai multe PROFILE – AICI
