După o lungă perioadă de tatonări, grupul de ONG-uri care şi-a propus găsirea de soluții fezabile pentru salvarea monumentului istoric Teatrul Vechi din Arad a reușit să încheie, cu succes, negocierile pentru obținerea acestui deziderat. Negocierile au fost purtate de către reprezentanți ai ONG-urilor arădene implicate cu proprietarii de drept ai Teatrului Vechi. Astfel, putem aduce la cunoștința opiniei publice faptul că părțile interesate în redarea monumentului istoric vieții culturale arădene, naționale și internaționale, caută, în termenul cel mai scurt, modalitatea juridică prin care se va colabora, avându-se în vedere implicarea unor entități juridice din două țări, România și…
0
OVIDIU BALINT – un frumos nebun din seria muschetarilor
Cartea este scrisă cu iubire, cu nostalgie, dar mai ales cu (suficientă) revoltă contra celor care ar avea responsabilitatea de a reda arădenilor un monument cultural reper pentru identitate, alături de Preparandie și Școala Clericală. Scrie dintru început autorul: „Am scris zeci de texte despre Teatrul Vechi din Arad. I-am cinstit memoria, i-am lăudat imaginea, așa ruinată, cum e, i-am vândut amintirile despre el, am scris despre amintirile din el și voi mai scrie despre ele”. Teatrul Vechi „este o bijuterie”, o bijuterie a arădenilor, care merită să fie afișată acestora cu mândrie și folosită pentru „loisir” și pentru…
Amintiri dintr-o țară bananieră (18)
Motto: Avem trecut glorios și viitor de aur. Doar prezentul ne lipsește mereu. De data asta, doar câteva gânduri în legătură cu ultimele știri din partea cealaltă a gardului care ne desparte de Mâncătorii de Banane. Satisfacția este cu atât mai mare, cu cât, de obicei, evenimente ca acelea de azi ar putea să se precipite tot mai mult, asemenea efectului domino. Se pare că totuși, așa cum am sperat, nu am povestit de pomană mașinațiunile realizate cu sârg pentru distrugerea Teatrului Hirschl, la fel cum s-au pus la pământ industria Municipiului Second Hand. Mai Marele Mâncător de Banane…
Amintiri dintr-o țară bananieră (16)
Motto: Avem trecut glorios și viitor de aur. Doar prezentul ne lipsește mereu. După cum bine se știe, într-o țară bananieră democrată, șefii mănâncă bananele, iar populația se uită de după gard și adună cojile (ca să nu alunece pe ele). Democrația permite ca, în timp ce adună cojile, iubitul electorat să ceară ce vrea el, fără ca șefii numiți ori parveniți prin concursuri cu dedicație să se supere. Ei ascultă cu atenție și procedează cum îi duce capul și cum îi duc interesele. De pildă, mii de cetățeni nu sunt de acord cu legea nouă a educației, așa…
Amintiri dintr-o țară bananieră (13)
Motto: Avem trecut glorios și viitor de aur. Doar prezentul ne lipsește mereu. Interludiu: reportaj despre ceea ce nu există Într-adevăr, viața bate filmul într-o țară bananieră. Cine are plăcerea suferinței are posibilitatea, pe bani puțini, să se uite la micul ecran, unde emisiunile informative sunt focalizate pe știri apocaliptice. Nu știu dacă există o directivă de la CNA sau posturile românești dezvoltă doar din propriul talent inducerea stării de panică în populație: cu o mină de înmormântare, crainicii ne spun zilnic, oră de oră, că la iarnă n-o să mai beneficiem de curent electric, de gaz, de căldură,…
Amintiri dintr-o țară bananieră (12)
Două informații din presa locală: Comitetul Municipal de Cultură va direcționa bani pentru sport, iar concertul de operă va avea totuși loc. Cum suporterii echipelor sportive sunt mult mai vocali decât iubitorii de cultură, primii sunt cei ce trebuie cuceriți pentru alegerile viitoare. Dar faptul că, totuși, iubitorii de operă l-au făcut pe bietul primar să revină este un prim palid semn că și oamenii de cultură pot să se impună dacă sunt uniți. Și dacă nu vin în contradicție cu mișmașurile băieților deștepți. Atenție! Și oamenii de cultură au drept de vot, chiar dacă oferta electorală este așa…
Amintiri dintr-o țară bananieră (10)
În data de 8 august a avut loc o discuție publică privind „Strategia culturală a județului Arad 2021 – 2027”. Întrucât doritorilor de a interveni în dezbateri li s-au acordat numai 5 minute, am abordat doar două subiecte, urmând ca restul opiniilor mele să le exprim prin presă. Cele două subiecte s-au referit la viața culturală din comunele județului și, bineînțeles soarta Teatrului Vechi pentru care s-au născut noi oportunități de a redeveni al Aradului și de a-și valorifica menirea. Dar despre Teatrul Vechi, (Teatrul Hirschl) voi reveni în corespondența următoare. Cine urmează drumurile județului în căutarea unei vieți…
Amintiri dintr-o țară bananieră (8)
Țările bananiere, mai ales dacă se află pe itinerarul drumurilor comerciale, preiau de la cei ce le tranzitează elementele cele mai vizibile a ceea ce cred ei că reprezintă civilizația. Printre altele, tipurile de organizare, chiar dacă numai denumirile. De pildă, ministerele. Astăzi am dat acolo de ceva numit „Ministerul Culturii”. Până nu de mult, mi s-a explicat, acel ceva se numea Ministerul Culturii și Identității Naționale, dar ultima parte a fost anulată ca nu cumva să se simtă discriminați cei doi bărbați din Insulele Guru Guru nimeriți pe la noi. Acum se cere să se renunțe și la…
Amintiri dintr-o țară bananieră (6)
Chiar și într-o țară bananieră se găsesc televizoare. Iar dacă șeful cel mare e isteț, oferă cât mai multe canale la care să se uite nația: privitul spre micul ecran este cea mai ieftină distracție, poți să stai comod, nu trebuie să cumperi bilet, nu trebuie să faci cinste cu o prăjitură, în anumite situații poți chiar stinge lumina.
Amintiri dintr-o țară bananieră (4)
Moto: Avem trecut glorios și viitor de aur. Doar prezentul ne lipsește mereu. Am mai spus-o: campania pentru salvarea Teatrului Hirschl, simbol al nașterii teatrului profesionist din România, a fost și este și un test pentru solidaritatea în și pentru cultură. Dacă în alte domenii – nu multe! – cetățenii știu să se bată pentru normalitate, în lupta pentru frumos, testul acesta îi dovedește lipsiți de voință și de disponibilitatea de a se angaja cu adevărat în confruntarea cu autoritățile. Mă uit la fanii echipei de fotbal UTA și constat că, deși de multe ori nu sunt la unison,…
Amintiri dintr-o țară bananieră (3)
Genială idee de a înlocui Teatrul Hirschl cu Clădirea Marta. Când s-a hotărât ca pe Calea Aurel Vlaicu să se facă un muzeu al tehnicii, arheologi din toată lumea și-au dorit să vină în Orașul Second Hand să dezgroape industria de pe acest sit extraordinar: Strungul, Vagoanele, Fabrica de zahăr, Fabrica de mobilă, fabricile textile, Fabrica de ceasuri, Fabrica de păpuși etc., etc, toate dispărute în doar câțiva ani.
Amintiri dintr-o țară bananieră (2)
Moto: Avem trecut glorios și viitor de aur. Doar prezentul ne lipsește mereu. Vrând, nevrând, va trebui să întrerup periplul abia început prin Orașul Second Hand, pentru că întotdeauna autoritățile locale ne-o iau înainte cu noi și noi surprize. Așa că mă întorc la Teatrul Hirschl: după ce, alături de mii de arădeni, domnii Bâlcea, Cheșa, Faur și chiar și Bibarț au declarat ferm că Teatrul Vechi trebuie să fie recuperat drept reper al culturii naționale, după ce s-a inițiat și proiectul ca fosta clădire Marta să devină un muzeu al tehnicii, Teatrul Hirschl a trecut printr-un labirint…
Oferta noastră de turism: Propuneri pentru o călătorie de plăcere în Aradul anului 2032
Ideea organizării unei vizite în Aradul anului 2032 i-a venit agenției noastre după ce am vizionat documentarele la modă despre recentele descoperiri arheologice de la Pompei. Desigur, Aradul n-a fost devastat nici de Vezuviu și nici de vreun alt vulcan, dar prăpădul administrațiilor succesive ne-a lăsat în urmă o priveliște asemănătoare. Totuși, o plimbare printre relicve poate fi distractivă și totodată plină de învățăminte. Aradul are o poziție geografică de invidiat: legat de autostradă, aproape de graniță, cu un râu majestuos ce-l traversează, cu urmele unei tradiții glorioase din care arheologii mai scot la iveală vestigii de tot…
Isteria produsă de vânzarea „Teatrului Vechi” e un BLUF: Clădirea de pe Gheorghe Lazăr, nr. 3, a fost amanetată încă din noiembrie, 2020!
Teatrul vechi sau Teatrul Hirschl, clădirea-monument istoric situată pe strada Gheorghe Lazăr nr. 3, cu vedere pe Bulevardul REVOLUȚIEI, primul edificiu de teatru permanent de pe teritoriul României, construită în anul 1817 este antamată de către un cetățean român de origine germană încă din luna noiembrie a anului trecut. Acest om – care deocamdată ține să-și păstreze identitatea pentru el – a plătit avansul (10.000 de Euro, conform surselor noastre) unei agenții imobiliare și a efectuat toate actele notariale necesare tranzacției, urmând să obțină NEGAȚIILE TUTUROR INSTITUȚIILOR STATULUI (adică neexercitarea dreptului de preemțiune din partea acestora),… respectiv la a o cumpăra cu…






