Amintiri dintr-o țară bananieră (8)   

amintiri dintr-o țară bananieră
Distribuie:
Țările bananiere, mai ales dacă se află pe itinerarul drumurilor comerciale, preiau de la cei ce le tranzitează elementele cele mai vizibile a ceea ce cred ei că reprezintă civilizația.

Printre altele, tipurile de organizare, chiar dacă numai denumirile. De pildă, ministerele. Astăzi am dat acolo de ceva numit „Ministerul Culturii”. Până nu de mult, mi s-a explicat, acel ceva se numea Ministerul Culturii și Identității Naționale, dar ultima parte a fost anulată ca nu cumva să se simtă discriminați cei doi bărbați din Insulele Guru Guru nimeriți pe la noi.
Acum se cere  să se renunțe și la prima parte a denumirii, întrucât s-a constatat că structura aceasta nu prea are de a face cu cultura, nu prea finanțează programele din teritoriu și nu se implică în conținutul acestora. În cazul acesta, cine se ocupă în țara bananieră de aceste demersuri? Direcțiile de Cultură și Patrimoniu în niciun caz, ci Direcțiile de Cultură locale.
Acesta este un lucru excelent, mi s-a explicat, astfel ceea ce se întitulează „Ministerul Culturii” nu poate fi făcut răspunzător pentru că în Municipiul Second Hand se cântă Beethoven cu o orchestră cu un singur contrabas sau că se organizează și se plătesc din belșug cântăreții veniți să se producă la Festivalul Clătitelor, la Festivalul Părădăicilor, dar nu se face niciun efort pentru a se iniția și Festivalul Păstârnacului. (Din surse am aflat că această lacună va fi rezolvată începând de anul viitor, ba mai mult, tot de anul viitor s-au găsit fonduri și pentru Festivalul Țiglelor Roșii, eveniment unic în țările bananiere și nu numai.)

Totuși, trebuie să recunoaștem că ăștia care se mai numesc „Ministerul Culturii” „elaborează, în colaborare cu Consiliul Național al Audiovizualului, strategia în domeniul audiovizualului”.

Asta, într-adevăr se vede de la o poștă: strategia în domeniul audiovizualului este ca tot cetățeanul să fie din timp pregătit pentru sfârșitul lumii, așa că, pentru un ochi neavizat, directiva – respectată cu rigoare – este ca toate programele informative să nu răspândească decât groază: războiul este aproape, pandemia se află abia la început, dezastrul ecologic va lăsa lumea să moară de inaniție, pe șoselele patriei azi au murit doar opt cetățeni, dar mâine sigur vor suferi groaznice accidente nu mai puțin de optsprezece, la iarnă vom sta flămânzi în frig și în întuneric.

Teatrul Hirschl, Teatrul Vechi din Municipiul Second Hand, este cel mai bun exemplu pentru modul în care încă așa-numitul „Minister al Culturii”, precum și „Direcțiile de Cultură și Patrimoniu” aplică strategia perfect – nu tu patrimoniu, nu tu tradiții, nu tu identitate națională. Nu tu cultură.

Deci, dacă programele se stabilesc și se finanțiază la nivel local, trebuie căutat un nume nou pentru ceea ce-și zice „Ministerul Culturii”. În târg se vorbește că la ora aceasta se duce o luptă aprigă între două propuneri: „Ministerul Manelelor” și „Ministerul Care Există pentru că Nu Există”. Verdictul final îl va da în mod democratic votul popular. Așteptăm cu interes.

Categorie: Editorial
Etichete: Amintiri dintr-o țară bananieră, festivalul clatitelor, Gheorghe Schwartz, ministerul culturii, Municipiul Second Hand, teatrul hirschl, teatrul vechi
Distribuie:
Articolul anterior
Câmpia Aradului – sub COD ROȘU: 39 – 42 de grade! Vezi recomandările I.S.U.
Articolul următor
Apel deschis pentru artiști din toată lumea, în cadrul proiectului „Share, Tag or Dye”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Din aceeași categorie

virgil florea

Război sau ce?

Multe vietăți își văd de existența lor, indiferent cum ar fi aceea. Urșii sunt animale sălbatice dar nu atacă oamenii. O fac totuși atunci când sunt stârniți. Și dintr-o astfel…
virgil florea

UNIUNEA ISLAMICĂ EUROPEANĂ (2)

De fapt, subiectul ar trebui tratat foarte serios și mai ales responsabil de noi, cei care în pofida vârstei înaintate am rămas oarecum pe „baricade”. Chiar dacă nu putem decide,…
ilica anton

CRITICĂ DE CORDIALITATE POETICĂ

Plecarea lui Nicolae Manolescu, unul din cei patru mari critici ai literaturii române, a scormonit teoria scrisului pentru clarificări privind „critica literară”. Titu Maiorescu emitea întâiul o fermă opinie despre…
virgil florea

AM SUPRAVIEȚUIT…

AM SUPRAVIEȚUIT… Și de data asta. La fel ca în anii trecuți, tot fără dureri. Probabil anestezicul a fost suficient de bine calculat astfel încât noi cu toții să nu…
lizica mihut large

AUTORI ȘI SCRIITORI  

Aradul este, probabil, unul dintre orașele României cu cei mai mulți autointitulați SCRIITORI, confuzia evidentă fiind între aceștia și AUTORII cărților, fie de poezie/ proză/ critică și istorie literară/ literatură…
anton ilica

CE-AM MAI CĂUTAT EU LA JUDECĂTORIE?

Agentul de circulație, Andrei Alb, de la Poliția Ineu, mi-a întocmit Proces – Verbal de contravenție pentru viteza de 167 Km/ oră, pentru care mi s-a suspendat dreptul de a…