Motto: Avem trecut glorios și viitor de aur. Doar prezentul ne lipsește mereu.
Interludiu: reportaj despre ceea ce nu există
Într-adevăr, viața bate filmul într-o țară bananieră. Cine are plăcerea suferinței are posibilitatea, pe bani puțini, să se uite la micul ecran, unde emisiunile informative sunt focalizate pe știri apocaliptice.
Nu știu dacă există o directivă de la CNA sau posturile românești dezvoltă doar din propriul talent inducerea stării de panică în populație: cu o mină de înmormântare, crainicii ne spun zilnic, oră de oră, că la iarnă n-o să mai beneficiem de curent electric, de gaz, de căldură, de alimente, de bani din salarii și pensii, că urmează inundații, grindină, vijelii nemaiîntâlnite și incendii, iar invadarea militară a țării este iminentă. Și, ca nu cumva pensionarii să scape vreo grozăvie anunțată, se pune pe burtieră, pe la prânz, anunțul că „imediat” urmează cele mai noi știri pentru ei. „Imediat” este, de obicei, pe la zece seara. Și abia atunci li se spune că „rămâne așa cum am stabilit”.
Da, viața bate filmul într-o țară bananieră, iar municipiul second hand pare a fi poligonul de încercare pentru cele mai ciudate experiențe.
Puțini scriitori ar avea curajul să imagineze scenariul pregătit, unde absurdul și minciuna sunt singurele instrumente folosite. Iată, de pildă, „proiectul mARTA”: un viceprimar care, până n-a fost încă viceprimar, a perorat în favoarea reabilitării Teatrului Hirschl, a venit cu ideea de a se abandona un reper al culturii naționale în favoarea unei himere. Când, așa cum am enumerat în pastila precedentă, în pofida numeroaselor spații scoase din circuitul cultural și lăsate de izbeliște în plin centrul orașului, s-a decis ca acestora, făcând parte din alte jocuri ascunse, să nu li se deranjeze somnul de moarte, ci să fie anunțat un „hub cultural” într-o ruină, adică într-un loc care va avea soarta numeroaselor zone virane ce se întind pe terenurile unde până nu de mult a funcționat industria performantă arădeană.
Și, de parcă „hub”-ul chiar ar exista, au fost scoase la concurs posturile de pe schema fantomă.
Aflăm de la Diana Duțu (Aradon, 17 august): „Luna aceasta s-a finalizat concursul pentru ocuparea a patru funcţii de execuţie în cadrul „mARTA”. 12 candidaţi s-au bătut pentru cele 4 posturi vacantate în cadrul HUB-ului Cultural. Dar numai unul singur a fost admis! Şi acesta la „limită”, după ce a obţinut 50,6 puncte la proba scrisă (când minimum-ul necesar era de 50 de puncte); a recuperat însă la interviu, unde a obţinut 99,33 puncte, care au condus la un rezultat final de 74,97 de puncte. Candidatul a fost declarat admis pe funcţia de referent, grad profesional debutant, nivelul studiilor S, în cadrul Compartimentului Contabilitate, Resurse Umane, Salarizare, Protecţia Muncii, IT.”
Compartiment care, trebuie completat, nu există decât în imaginația celor ce au inițiat această diversiune față de adevăratul hub cultural care va deveni Teatrul Vechi. Va fi și plătit noul referent debutant pentru grelele sarcini pe care va trebui să le îndeplinească într-o instituție, care trebuie să recunoască chiar și domnul viceprimar Cheșa, încă nu există? Păi, dacă suportăm pe banii noștri atâția amploiați care nu fac nimic în structuri care cică funcționează, ar mai conta și lefurile unor angajați în locuri existente doar în mintea unora?
De ce nu și o organigramă pentru administrarea unui port maritim la Arad? Ori pentru numărarea norilor cumulus de pe cerul orașului second hand?
După aceste rânduri despre munca plină de răspundere la ceva ce nu există, ne vom întoarce cu știri noi la Teatrul Vechi – care chiar există și va (re)deveni centrul cultural-istoric al Aradului și al zonei Aradului.
